Săptămâna ştiinţifică „Ştefan Nicolau” a adus la Bucureşti vârfuri ale medicinei mondiale
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a fost gazda unui eveniment internaţional de înaltă ţinută academică, dedicat împlinirii a 50 de ani de la dispariţia Prof. Ştefan S. Nicolau şi a 75 de ani de la înfiinţarea, de către marele om de ştiinţă a primei catedre de Inframicrobiologie din lume (azi Disciplina de Virusologie).
Astfel, în Amfiteatrul George Emil Palade al Facultăţii de Medicină a UMF „Carol Davila”, a avut loc Prima Conferinţă „Ştefan S. Nicolau” care, începând din acest an, va fi susţinută periodic la UMF Carol Davila, în memoria fondatorului şcolii româneşti de virusologie.
„ Este esenţial ca studenţii şi tinerii cercetători să ştie, să aprofundeze şi să-şi însuşească operele realizate de către fondatorii catedrelor din universitatea noastră, să cunoască ce se studiaza astăzi în colectivele de cercetare ale universităţii şi să se poată integra în mediul academic, oferindu-le totodată posibilitatea de a interacţiona cu personalităţi majore ale vieţii ştiinţifice internaţionale” a declarat Acad. I.Sinescu, Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
La rândul său, iniţiatorul evenimentului, Prof. dr. Ştefan N. Constantinescu, Université catholique de Louvain, Bruxelles, profesor asociat la disciplina de Medicina Moleculara a UMF „Carol Davila” a declarat: „Aceasta este prima dintr-o serie recurentă de conferinţe la UMF „Carol Davila”, susţinute de către Fundaţia de Medicină Moleculara şi Journal of Cellular and Molecular Medicine, menite să onoreze doi mari profesori ai Universităţii, Ştefan S Nicolau şi Laurenţiu M. Popescu. Totodată, prestigiul peste timp al şcolii româneşti de virusologie înfiinţate de către Ştefan S. Nicolau este dovedit de păstrarea punţilor internaţionale, reflectată în conferenţiarii acestei manifestări”.
De asemenea, Prof. dr. Simona Ruţă, şeful disciplinei de virusologie din cadrul UMF „Carol Davila”, a subliniat valoarea studiilor lui Ştefan S. Nicolau, care sunt citate şi dezvoltate şi astăzi.
„In 1922, Nicolau a aratat pentru prima dată că putem folosi virusurile pentru distrugerea unor tumori. Astăzi există vectori virali aprobaţi ca terapie adjuvantă în melanom malign şi studii avansate pentru utilizare în tratamentul altor cancere umane. În Institutul fondat de prof. Nicolau s-a dezvoltat primul vaccin rujeolos autohton şi un vaccin gripal cu administrare nazală şi s-au diagnosticat importante epidemii virale: în 1990, epidemia HIV pediatrică din România şi în 1996 prima epidemie de meningoencefalită West Nile din Europa” a precizat prof.dr. Simona Ruţă.
În cadrul evenimentului, organizat la UMF „Carol Davila”, a fost susţinută de către Prof. David Y. Graham, Baylor College of Medicine, Houston, TX, USA, Conferinta „Helicobacter pylori: o bacterie ce cauzeză cancer” . Prof. David Y. Graham este unul dintre primii cercetători care au sugerat că ulcerele peptice sunt rezultatul unei infecţii şi iniţiatorul tratamentului combinat cu antibiotice şi antisecretorii în ulcer. Ulterior, studiile desfăşurate de către Barry Marshall şi Robin Warren, care au condus la izolarea H. pylori, au fost recompensate cu premiul Nobel pentru Medicină în 2005.
Conferinţa a încheiat practic seria de evenimente dedicate împlinirii a 50 de ani de la dispariţia Prof. Ştefan S. Nicolau şi a 75 de ani de la înfiinţarea, de către acesta a primei catedre de Inframicrobiologie din lume (azi Disciplina de Virusologie), la Facultatea de Medicina din Bucuresti, în 1942. Astfel, marţi, 6 martie 2018 la Institutul de Virusologie „Ştefan S Nicolau” a avut loc conferinţa „Virusuri în sănătate şi boală” susţinută de către Prof. Dr. Karin Moelling, Institute of Medical Virology University of Zurich & Max Planck Institute for Molecular Genetics, Berlin. Prof. Moelling este descoperitoarea unuia dintre rolurile enzimei esenţiale pentru replicarea HIV -reverstranscriptaza, precum şi a unor oncogene umane, care au devenit recent ţinte importante pentru tratamentul cancerelor. Conferinţa a prezentat date incitante despre noi virusuri gigant, asemănătoare prin dimensiuni şi complexitate cu bacteriile, care reprezintă o verigă importantă în evoluţia speciilor, despre posibilul rol benefic al virusurilor în organism şi despre utilizarea bacteriofagilor în terapie. Miercuri, 7 martie 2018 la Academia Română au susţinut conferinţe Prof. Janet Butel – Baylor College of Medicine, Houston, Texas, US, care a descris un important model experimental pentru mecanismele ce stau la baza apariţiei cancerelor viral induse – poliomavirusul SV40 şi Prof. Erik De Clercq – Rega Institute & KU Leuven, Belgia, descoperitorul unuia dintre cele mai eficiente mecdicamente antivirale- Tenofovir- compus esenţial în terapia şi profilaxia infecţiei HIV, precum şi în tratamentul hepatitei B cronice.
