Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a organizat joi, 3 Octombrie 2024, în format hibrid, Masa Rotundă „EDUCAȚIA MEDICALĂ ȘI CERCETAREA ÎN POLITICILE DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA: ÎMBINAREA EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI PRACTICII MEDICALE”, manifestare derulată în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gap in Life Sciences (A4L_BRIDGE).
Proiectul Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gap in Life Sciences (A4L_BRIDGE) are ca obiectiv creșterea competitivității și a capacității de inovare, urmărind totodată implementarea reformelor instituționale necesare pentru a facilita transpunerea rezultatelor cercetării în domeniul sănătății în aplicații biomedicale utile societății.
O Inițiativă Strategică pentru Reducerea Decalajului în Cercetarea și Inovarea Europeană în Domeniul Sănătății, Consorțiul Alliance for Life reprezintă o inițiativă ce reunește 12 instituții și universități de top din 11 țări din Europa Centrală și de Est (Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Serbia, Polonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Bulgaria și România), având ca obiectiv reducerea decalajului în cercetarea și inovarea europeană în domeniul sănătății. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a devenit parteneră în anul 2021, prin proiectul „Reducerea decalajului dintre cercetare și inovare în Uniunea Europeană”, proiect finalizat la începutul acestui an.
Instituțiile membre ale consorțiului Alliance for Life:
- Masaryk University (CEITEC)
- St Anne University Hospital – International Clinical Research Center (ICRC)
- Biomedical Center of Slovak Academy of Sciences (BMC SAS)
- Medical University in Lodz (MUL)
- University of Zagreb School of Medicine (UZSM)
- University of Tartu (UT)
- Vilnius University (VU)
- Latvian Institute of Organic Synthesis (LIOS)
- University of Ljubljana (UL)
- Semmelweis University (SU)
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD)
- Medical University Sofia (MUS)
Manifestarea a adus în prim plan barierele și dificultățile legate de interconectarea cercetării, predării și practicii medicale în instituțiile universitare din domeniul sănătății. De asemenea, evenimentul a subliniat necesitatea elaborării unor recomandări concrete pentru politici și practici atât la nivel instituțional, cât și național, precum și importanța colaborării și creării de rețele între participanți, pentru a facilita un dialog continuu și a construi parteneriate strategice în dezvoltarea cercetării, educației și practicii medicale la nivel universitar.
Acest eveniment a adus în prim plan abordările noii arii europene de cercetare și impactul său asupra instituțiilor universitare din sănătate cu participarea înalților demintari din domeniul politicilor de sănătate, educație și cercetare: Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila – Ministrul Sănătății, Ligia Deca – Ministrul Educației, Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel – Președinte, Comisia pentru Sănătate Publică, Senatul României, Prof. Univ. Dr. Andrei Alexandru – Secretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Prof. Univ. Dr. Diana Păun – Consilier Prezidențial, Administrația Prezidențială, Departamentul Sănătate Publică, Prof. Univ. Dr. Adriana Pistol – Secretar de Stat Ministerul Sănătății.
Având în vedere că cercetarea clinică și translațională este, de obicei, organizată în spitalele universitare, unde se desfășoară atât activități medicale, cât și de predare într-un cadru clinic, evenimentul a pus accent pe subiecte de interes, structurate astfel:
- PANEL 1 – Timp dedicat pentru cercetare și educație medicală
- PANEL 2 – Integrarea instituțională a cercetării și învățământului în spitalele universitare
- PANEL 3 – Inovații în tehnologiile medicale și digitale
În cadrul celor trei paneluri, rectorii următoarelor universități din România au prezentat atât modelele de succes în cele trei domenii dar și problemele cu care se confruntă:
- Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei – Rector, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Tg.Mureș
- Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu – Rector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași
- Prof. Univ. Dr. Mihnea Costoiu – Rector, Universitatea Politehnică din București
- Prof. Univ. Dr. Cristian Gheonea – Prorector cu managementul academic, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova
- Prof. Univ. Dr. Mihaela Felicia Băciuț – Prorector Ştiinţific, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
- Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar – Decan, Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara
Totodată manageri ai celor mai prestigioase spitale au fost prezenți și au participat activ la această masă rotundă.
Pe lângă speakerii români – reprezentanți ai Universităților tradiționale de Medicină și Farmacie din România, ai spitalelor, precum și reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății și educației, prezenți la cel mai înalt nivel – de la nivel internațional, în cadrul Mesei Rotunde a participat Jiří Nantl, director al Institutului Central European de Cercetare din cadrul Universității Masaryk și arhitect al Coaliției A4L, care a vorbit despre noile abordări ale politicilor europene în cercetare și educație. A fost unul dintre principalii autori ai Strategiei politicii educaționale a Republicii Cehe și a contribuit la pregătirea schimbărilor în legislația universitară și la punerea în aplicare a noilor modele de sprijin pentru calitatea în cercetare a universităților. De asemenea, speaker internațional a fost și Prof. Dr. Nada Čikeš, de la Universitatea de Științe Medicale din Zagreb, care a prezentat rezultatele analizei realizate în cadrul proiectului anterior Alliance for Life Sciences (Alliance4Life_ACTION): Cartea Albă privind combinarea activităților de cercetare, predare și a practicii medicale.
„Atunci când discutăm despre evoluție și progres în sănătate, vorbim și despre pilonii principali care stau la baza performanței academice și anume: resursa umană înalt calificată, tehnologii de top, proiecte avansate de cercetare științifică, digitalizare și, mai nou, aplicabilitatea inteligenței artificiale, centre medicale moderne sau ultramoderne, iar lista poate continua. Iar pentru îndeplinirea acestor criterii de performanță suntem condiționați întotdeauna de același subiect sensibil, cel legat de programele sustenabile de investiții pe termen mediu și lung și care să confere predictibilitate în dezvoltarea oricărui domeniu de activitate. Consider că acest capitol trebuie să se susțină și să se dezvolte de fiecare dată pe un singur principiu, acela al prioritizării. De aceea, reiterez că educația, cercetarea și mai ales sănătatea trebuie să reprezinte priorități reale în evoluția, progresul și nu în ultimul rând securitatea și siguranța oricărui popor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
