Disciplina Medicina Interna si Nefrologie - Spitalul Clinic de Nefrologie Dr.Carol Davila

Prof. Univ. Mircescu Gabriel titular
Prof. Univ. Penescu Mircea-Niculae titular
Conf. Univ. Capusa Cristina-Stela titular
Conf. Univ. Girneata Liliana titular
Sef Lucrari Stancu Simona Hildegard titular
Asist. Univ. Zugravu Adrian-Dorin titular
Asist. Univ. Verzan Constantin titular
Asist. Univ. Petrescu Ligia titular
Asist. Univ. Ene Corina-Daniela titular
Asist. Univ. Stefan Gabriel determinat
Asist. Univ. Andreiana Iuliana titular
Asist. Univ. Mehedinti Ana-Maria determinat

Clădirea Spitalului Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” a fost construită între 1896-1900 şi a funcţionat ca Palatul Curţii de Conturi până în 1948, ulterior devenind sediul spitalului. Din 1953 a fost înfiinţată în spital o Clinica Medicală a IMF Bucureşti, condusă în primul deceniu de către Prof. Dr. Constantin C. Dimitriu, care a avut preocupări ştiinţifice în domeniul bolilor renale şi a realizat în 1963, împreună cu dr. Vincenţiu Beroniade, primul tratat de Nefrologie din România.

Au urmat la conducerea Clinicii Prof. Dr. Aurel Păunescu-Podeanu, între 1965-1972, iar din 1974 – Prof. Dr. Nicolae Ursea. Acesta din urmă a direcţionat specializarea spitalului către nefrologie, a contribuit la dezvoltarea sistemului medical de nefrologie şi dializă în România şi a impus recunoaşterea nefrologiei ca specialitate de sine stătătoare. În 1974 a fost organizat în spital primul centru de dializă cronică din ţara noastră, iar în 1994 – Registrul Renal Român (al bolnavilor dializaţi).

În tot acest timp, a fost desfăşurată activitate de învăţământ medical de Medicină Internă pentru studenţi ai Facultăţii de Medicină Generală şi, apoi, ai Facultăţii de Pediatrie. Din 1995, în Clinică este predată specialitatea Nefrologie pentru studenţi ai anului V – Facultatea de Medicină şi pentru medici rezidenţi/specialişti.

Din 2002, după pensionarea Prof. N. Ursea, conducerea Disciplinei este exercitată de Prof. Dr. Gabriel Mircescu. Acesta a promovat stilul deschis şi interactiv de predare, comunicarea eficientă cu colaboratorii, rigoarea şi acurateţea ştiinţifică.

Colectivul Disciplinei asigură, în principal, asistenţă medicală nefrologică de specialitate pacienţilor cu boli de rinichi. Activitatea medicală este organizată în două secţii de Nefrologie, un compartiment de Terapie Acută Nefrologică, un compartiment de Hemodializă şi unul de Dializă Peritoneală.

În spital funcţionează un laborator de anatomie patologică specializat în histopatologia renală, ceea ce permite interpretatea biopsiilor de rinichi pe baza tuturor celor trei examinări complementare (microspcopie optică, imunofluorescenţă şi microscopie electronică).

De asemenea, spitalul dispune de un laborator complex de analize medicale, acreditat RENAR, care include laboratoare de hematologie, biochimie, imunologie şi microbiologie, încadrate cu personal medical superior de specialitate şi aparatură adecvată (inclusiv posibilitate de utilizare a tehnicii ELISA). Investigaţiile funcţionale (ECG, probe respiratorii) şi imagistice (radiologie, ecografie abdominală şi cardio-vasculară, explorări radioizotopice şi endoscopice) sunt de uz curent.

Toate aceste facilităţi asigură baza materială nu doar pentru asistenţa medicală de calitate, dar şi pentru desfăşurarea unui proces didactic şi de cercetare performant.

Disciplina are în prezent doi conducători de doctorat (Prof. Dr. Gabriel Mircescu şi Prof. Dr. Mircea Penescu). Toate cadrele didactice ale colectivului participă de peste 15 ani la studii clinice multicentrice internaţionale, naţionale şi la proiecte de cercetare de plan intern.

În acest interval, au fost desfăşurate granturi obţinute prin competiţie:

  • VIASAN 70/2001 “Aspecte de epidemiologie moleculară a tulpinilor de E. coli izolate din ITU ale adulţilor”;
  • VIASAN 227/2004 (contractul 425/2004) „Implicaţiile modalităţii de administrare a fierului asupra stresului oxidativ la pacienţii hemodializaţi”;
  • CEEX 34/2005 “Cercetări avansate în toleranţa imună cu scopul identificării de căi terapeutice novatoare în patologia bolilor autoimune”;
  • CEEX 79/2006: “Mecanisme celulare şi moleculare în fibroza tubulo-interstiţială şi stadializarea sa în glomerulonefritele cronice”;
  • Programul RO01 – Fondul pentru Relaţii Bilaterale la Nivel Naţional, contract 798/2016 “Analiza comparativă a incidenţei glomerulopatiilor primitive diagnosticate prin biopsie în România şi Norvegia: Studiu retrospectiv în ultimile două decenii”.

În plus, au fost desfăşurate trei proiecte finanţate cu granturi obţinute de la instituţii private şi un proiect finanţat prin fonduri structurale nerambursabile POSCCE 2007-2013, Axa Prioritartă 3 (dezvoltarea sistemului IT) şi au fost iniţiate şi coordonate trei studii multicentrice naţionale (referitoare la tratamentul anemiei renale şi tulburările metabolismului mineral asociate Bolii cronice de rinichi).

Ca rezultat al activităţilor de cercetare realizate constant, membrii colectivului Disciplinei participă cu comunicări la manifestări ştiinţifice de specialitate din ţară şi străinătate şi publică între 2 şi 5 articole în reviste cotate ISI Thomson sau CNCSIS anual. În toate aceste activităţi sunt angrenaţi atât tinerii medici rezidenţi, cât şi studenţi ai anilor terminali care aleg să îşi efectueze lucrarea de licenţă sub îndrumarea cadrelor didactice ale Disciplinei.

Experienţa acumulată din activităţile de cercetare în domeniul nefrologiei şi de îngrijire medicală a pacienţilor cu boli de rinichi au permis contribuţia membrilor Disciplinei la elaborarea unor tratate şi monografii de specialitate, precum şi la redactarea – în cadrul Societăţii Române de Nefrologie – a Ghidurilor de practică medicală adresate Bolii cronice de rinichi şi unora dintre aspectele sale (anemie, metabolism fosfo-calcic, nutriţie, implicaţii psihologice).

Modulul de Nefrologie pentru studenţii anului V al Facultăţii de medicină are o durată de patru săptămâni, interval în care sunt desfăşurate cursuri teoretice şi stagiu clinic, ponderea acestuia din urmă fiind de circa două treimi din timpul alocat.

Obiectivul general este însuşirea de către studenţi a noţiunilor elementare de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie ale rinichilor cu scopul de a putea interpreta datele clinice şi paraclinice pentru a formula un diagnostic corect de boală a rinichiului şi a propune un plan terapeutic adecvat. La finalul modulului de Nefrologie, studenţii trebuie să poată:

  • obţine şi interpreta date anamnestice despre tulburările diurezei, tulburările micţionale, durerea nefrogenă şi expunerea la agenţi nefrotoxici (medicamente, toxice domestice şi industriale);
  • efectua examenul fizic corect al aparatului reno-urinar;
  • măsura şi interpreta corect valorile presiunii arteriale;
  • interpreta un examen sumar de urină;
  • investiga şi interpreta proteinuria;
  • interpreta o urocultură şi alege, pe baza antibiogramei, antibioticele necesare tratamentului unei infecţii urinare;
  • interpreta rezultatul unei ecografii renale;
  • recunoaşte şi măsura umbrele renale şi imaginile radio-opace suspecte de calculi pe radiografia renală simplă;
  • recunoaşte leziunile elementare (stază, deformare, amputaţie, ulceraţie) ale unei urografii;
  • afla filtratul glomerular (direct sau estimat) şi interpreta modificările acestuia;
  • integra datele clinice şi de laborator, pentru a recunoaşte şi adopta o atitudine corectă în tulburările echilibrului hidro-electrolitic/acido-bazic, boala cronică de rinichi, injuria acută a rinichiului, hipertensiunea nefrogenă, sindroamele nefritic/nefrotic, glomerulopatiile primitive, nefrita lupică, nefropatia diabetică, infecţiile tractului urinar (inclusiv distincţia infecţii urinare necomplicate – complicate şi identificarea formei clinice de infecţie urinară), nefropatiile tubulo-interstiţiale, litiaza renală (inclusiv colica nefretică litiazică), nefropatia gravidică şi nefropatiile vasculare frecvente (nefroangioscleroza şi nefropatia aterosclerotică).

Prezenţa studenţilor la stagiul clinic este obligatorie. Absenţele la stagiu pot fi recuperate, cu aprobarea şefului Disciplinei, în afara orelor programate pentru curs şi stagiu, dar nu mai mult de o absenţă pe zi de refacere.

Evaluarea cunoştinţelor este realizată prin proba practică şi proba scrisă. Examenul practic are loc individual, la patul bolnavului, sub forma prezentării cazului şi a discuţiilor pe marginea acestuia. Este eliminatoriu (notat admis/respins), iar cunoştinţele minime necesare promovării sunt: efectuarea corectă a anamnezei şi examenului clinic, identificarea sindroamelor nefrologice majore şi stabilirea corectă a obiectivelor terapeutice generale.

Proba scrisă este organizată în ultima zi a stagiului, sub forma unui test cu 5-8 cazuri clinice din tematica de nefrologie parcursă (în total 32-40 întrebări, unele „în cascadă”, cu răspuns scurt, liber formulat). Nota obţinută la proba scrisă reprezintă nota finală a examenului.

În cadrul Disciplinei au fost organizate cursuri de perfecţionare cu următoarele teme:

  1. Curs şi demonstraţii clinice de pregătire în Hemodializă şi Dializă peritoneală
  2. Boala cronică de rinichi – Curs introductiv pentru medici de familie

Pentru anul universitar 2016-2017 este preconizată organizarea cursului:

  • „Biopsia renală ca instrument de aprofundare a cunoaşterii în domeniul bolilor glomerulare – Curs introductiv de nefropatologie” finanţat din Fondul pentru relaţii bilaterale – Programul RO14, Cercetare în Sectoare Prioritare
  • Anemia renală
  • Boala cronică de rinichi
  • Epidemiologia Bolii cronice de rinichi
  • Glomerulopatii
  • Histologia bolilor de rinichi
  • Metabolism fosfo-calcic
  • Nutriţia în Boala cronică de rinichi
  • Stres oxidativ
  • Vasculite sistemice
  1. Aspecte ale patogeniei şi tratamentului anemiei asociate Bolii cronice de rinichi
  2. Evaluare şi intervenţie terapeutică în anomaliile metabolismului mineral şi osos asociate Bolii cronice de rinichi
  3. Intervenţie nutriţională în Boala cronică de rinichi
  4. Epidemiologia Bolii cronice de rinichi şi a metodelor de substituţie a funcţiilor renale în România
  5. Mecanisme celulare şi moleculare în fibroza tubulo-interstiţială din glomerulonefritele cronice
  1. Monografia „Glomerulopatiile” sub red. G Mircescu. Edit. Medicală, Bucureşti, 2016, ISBN 978-973-39-0184-2
  2. Monografia „Iron therapy in renal anaemia”. Autori: G Mircescu, RR Crichton, P Geisser. Edit. UNI-MED, Verlag AG, Bremen 2013, ISBN 978-38-37422-91-7
  3. Monografia „Rinichiul în lupusul eritematos sistemic”. Autori: M Penescu, M Răuţă, E Mandache. Edit. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2013, ISBN 973-70864-0-6
  4. „Ghid practic de dializă”. sub red. N Ursea, G Mircescu, Edit. Fundaţiei Române a Rinichiului, Bucureşti, 2003, ISBN 973-98051-6-7
  5. Articolul „Ketoanalogue-supplemented vegetarian very low-protein diet and CKD progression”. Autori: L Gârneaţă, A Stancu, D Dragomir, G Ştefan, G Mircescu. J Am Soc Nephrol, 2016; 27(7):2164-2176
  6. Articolul „ANCA positive crescentic glomerulonephritis outcome in a Central East European cohort: A retrospective study”. Autori: I Andreiana, S Stancu, A Avram, L Ţăran, G Mircescu. BMC Nephrology, 2015;16:Article 90
  7. Articolul „Abdominal aortic calcification and renal resistive index in patients with chronic kidney disease: is there a connection?”. Autori: G Ştefan, C Căpuşă, S Stancu, L Petrescu, ED Nedelcu, I Andreiana, G Mircescu. Journal of Nephrology, 2014;27(2):173-179
  8. Articolul „Does Dialysis Modality Influence the Oxidative Stress of Uremic Patients?”. Autori: C Căpuşă, I Stoian, E Rus, D Lixandru, C Bărbulescu, G Mircescu. Kidney and Blood Pressure Research, 2012;35(4):220-225
  9. Articolul „Bone marrow iron, iron indices, and the response to intravenous iron in patients with non-dialysis dependent CKD”. Autori: S Stancu, A Stanciu, A Zugravu, L Bârsan, D Dumitru, M Lipan, G Mircescu. Am J Kidney Dis, 2010; 55(4):639-647
  10. Articolul „Intravenous iron supplementation for the treatment of anaemia in pre-dialyzed chronic renal failure patients”. Autori: G Mircescu, L Gârneaţă, C Căpuşă, N Ursea. Nephrol Dial Transplant, 2006; 21(1):120-124
TOP