Disciplina Farmacologie si Farmacoterapie

Prof. Univ. Fulga Ion Gigel titular
Prof. Univ. Coman Oana Andreia titular
Conf. Univ. Ghita Cristina Isabel Viorica titular
Conf. Univ. Zugravu Aurelian titular
Sef Lucrari Stanciu Liliana titular
Sef Lucrari Paunescu Horia titular
Sef Lucrari Costescu Mihnea titular
Asist. Univ. Stoleru Smaranda Florina titular
Asist. Univ. Lunca Dragos Constantin titular
Asist. Univ. Vatasescu-Balcan Ana titular

Farmacologia s-a desprins din fiziologie, de la care a preluat metodologia experimentală şi a evoluat către terapeutică, devenind baza folosirii raţionale a medicamentului.

În ţara noastra farmacologia s-a dezvoltat predominant în cadrul centrelor universitare medicale, profesorii de farmacologie şi echipele lor fiind un factor hotărâtor în  promovarea cunoştinţelor despre medicament şi a cercetării în acest domeniu. În anii care vor urma este probabil că va creşte considerabil rolul farmacologilor, ca şi importanţa industriei farmaceutice în cercetarea farmacologică.

Apariţia unei catedre de farmacologie în Facultatea de medicină din Bucureşti, cea mai veche catedră de acest fel din ţară, a necesitat câteva etape relativ distince.

O primă etapă a apărut din necesitatea constituirii unui învăţământ de farmacologie pentru medici şi farmacişti şi această etapă este legată în principal de numele a 3 personalităţi, farmaciştii Francisc Pruzinskyşi Frederic Gaudy,şi Constantin Hepitescare era în egală măsură şi medic şi farmacist. În fapt Hepites era un erudit. El studiase mineralogia, chimia, botanica, farmacia şi medicina. Această etapă durează aproximativ între 1856, prima atestare documentară a unui învăţământ de farmacologie, şi 1864, când Hepites părăseşte învăţământul. Ulterior dezvoltarea învăţământului de farmacologie este promovată cu precădere de medici.

O a doua etapă este legată în principal de numele profesorilor Zaharia Petrescuşi Nicolare Măldărescu. Este o etapă în care învătământul de farmacologie se predă uneori în discipline distincte, atât pentru medici cât şi pentru farmacişti, fie numai în Facultatea de Farmacie, fie numai în Facultatea de Medicină, fie distinct de cele două facultăţi, respectiv în Facultatea de Ştiinţe. Această etapă durează până în 1901 când Catedra de Farmacologie ia titulatura de „Catedra de Farmacologie şi Clinică Terapeutică”.

După 1901 catedra devine practic o instituţie bine definită care are o evoluţie continuă, ascendentă, sub conducerea succesivă a urmaşilor profesorilor Zaharia Petrescu şi Nicolare Măldărescu, respectiv, în ordine, profesorul Dimitrie Ionescu(1912-1920), profesorul Socrat Lalu (1920-1940), profesorul Petre Niculescu(1942-1944), profesorului Ion Niţescu, (titular al Catedrei de Fiziologie care predă farmacologie ca supinitor între 1940 şi 1947), profesorul Alfred Teitel (1947-1074), profesorul Valentin Stroescu (1974-2000) şi, în prezent (începând cu anul 2000), profesorul Ion Fulga.

Obiectiv general:

  • Dezvoltarea, în contextul disciplinei de farmacologie, a cunoştinţelor, aptitudinilor, atitudinilor şi comportamentului necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a unei cariere medicale.

Obiectivele cursului:

  • Înţelegerea şi cunoaşterea acţiunii medicamentelor asupra organismului ca un întreg, a modului în care acestea influenţează funcţiile corpului uman şi aplicarea acestor cunoştinţe în practica medicală.
  • Dobândirea bazelor necesare utilizării cât mai adecvate a medicamentelor în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor şi îmbolnăvirilor.
  • Evaluarea beneficiilor şi riscurilor utilizării medicamentelor singure sau în diferite scheme terapeutice.
  • Dobândirea cunoştinţelor necesare individualizării unui tratament în funcţie de particularităţile bolnavului.
  • Cunoşterea mecanismelor de acţiune la nivel molecular şi celular ale principalelor grupe de medicamente.
  • Cunoaşterea noţiunilor fundamentale privind parametrii farmacocinetici şi posibilitatea utilizării lor pentru stabilirea dozajului, a intervalelor de administrare şi individualizarea tratamentului la diferite categorii de pacienţi.
  • Monitorizarea tratamentului medicamentos din punct de vedere al eficacităţii, reacţiilor adverse şi interacţiunilor medicamentoase.
  • Cunoşterea particularităţilor farmacodinamice şi farmacocinetice ale medicamentelor la diferite categorii de pacienţi (vârstnici, copii, femei gravide sau care alăptează, bolnavi cu insuficienţă renală sau hepatică).
  • Cunoaşterea noţiunilor de bază privind toxicomania şi dependenţa la medicamente şi modalităţile de prevenire şi tratament a unei intoxicaţii acute sau cronice cu medicamente.

Obiectivele lucrărilor practice:

  • Cunoaşterea modului în care medicamentele sunt descoperite  şi evaluate din punct de vedere experimental.
  • Analiza critică a literaturii ştiinţifice referitoare la medicamente.
  • Utilizarea raţională a bazelor de date ştiinţifice electronice în domeniul medicamentului.
  • Analiza raţională a predictibilităţii datelor experimentale pentru eficacitatea şi siguranţa clinică a medicamentelor.
  • Posibilitatea redactării unei prescripţii medicale complete, corecte şi riguroase, inclusiv pentru medicamentele care comportă un regim special de prescriere.
  • Prescrierea raţională a medicamentelor cu acţiune asupra diferitelor aparate şi sisteme ale organismului uman.

Obiectivele de cercetare ale disciplinei:

  • Neuropsihoformacologie;
  • Imagistica vasculara;
  • Evaluarea efectelor asupra activitatii electrice cerebrale (EEG) ale unor substante;
  • Durerea si inflamatia;
  • Studii pe organ izolat;
  • Studii asupra cicatrizarii
  • Neuropsihofarmacologie;
  • Anxietate;
  • Invatare si memorizare;
  • Depresie;
  • Sedare;
  • Analgezie;
  • Inflamatie;
  • Vasomotricitate;
  • Cicatrizare;
  • Neovase
  1. Studiul sistemului canabinoid endogen şi interferarea lui medicamentoasă.
  2. Studiul sistemului nicotinic cerebral şi influenţarea lui medicamentoasă.
  3. Cercetări privind noi modalităţi de analgezie farmacologică.
  4. Studiul vascularizaţiei oculare iridiene şi conjunctivale.
  5. Studii privind sistemul colinergic şi serotoninergic intestinal.
  1. Farmacopeea Romana Editia a-X-a, Supliment 2000, Ion Fulga (coordonator), Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.
  2. Farmacopeea Romana Editia a-X-a, Supliment 2001, Ion Fulga (coordonator), Ed. Medicală, Bucureşti, 2001.
  3. Progrese în domeniul medicamentului, Ion Fulga, Ed. Medicală, Bucureşti, 2003.
  4. Farmacologie. Ion Fulga (coordonator). Ed. Medicală, Bucureşti, 2004, 2006.
  5. Farmacologie, ediția a II-a revizuită și adăugită. Ion Fulga (coordonator). Ed. Medicală, Bucureşti, 2015.
  6. The analgesic effect of gemcitabine in mice. C. Fulga, A. Zugravu, I. Fulga, Rom. J. Intern. Med., 2006, 44(3), p. 335-350. – Prima semnalare a unui efect analgezic al unui citostatic.
  7. The use of diethylamine as analgesic in pharmaceutical preparations. Brevet de invenție Nr. 122835, Fulga Ion, Fulga Carmen, 2006.
  8. Efectele serotoninei asupra reactivității vasculare oculare. Oana Andreia Coman, Oana Raluca Savu, Isabel Ghiță, H. Păunescu, L. Coman, I. Fulga. Oftalmologia nr. 4, 2007. – Prima semnalare a unei diferențe de receptori farmacologici între vascularizația iridiană și cea conjunctivală.
TOP