Activitatea didactică se desfăşoară pe parcursul a trei ani de studiu şi constă în predarea noţiunilor de farmacologie generală, farmacologia aparatelor şi sistemelor şi farmacoterapie. În cadrul procesului educational se pune accent pe corelarea datelor privind mecanismele de acţiune ale medicamentelor cu indicaţiile terapeutice şi a aspectelor de farmacocinetică ţinând cont de faptul că acestea influenţează posologia substanţelor active. De asemenea, în cadrul prelegerilor se acordă o atenţie deosebită interacţiunilor medicament/medicament, medicament/aliment şi medicament/supliment nutritiv.

În cadrul procesului de perfecţionare postuniversitară sunt propuse cursuri care vizează actualizarea informaţiilor din domeniul medicamentului punându-se accent atât pe moleculele nou autorizate, pe terapia biologică cât şi pe datele de farmacovigilenţă ale moleculelor mai vechi.

Cercetarea ştiinţifică s-a realizat în strânsă colaborare cu diverse discipline ale Facultăţilor de Farmacie din Bucureşti sau din ţară şi cu alte instituţii alături de care am participat la proiecte de cercetare: Institutul Naţional de dezvoltare Chimico Farmaceutică, Facultatea de Medicină Veterinară, Facultatea de Biologie. Direcţiile de cercetare în cadrul disciplinei sunt:

Cercetări preclinice privind variabilitatea răspunsului farmacologic în testele de analgezie, cu trei subdirecţii:

• Variabilitatea răspunsului farmacologic în funcție de tipologia psihoneuroendocrină
• Variabilitatea răspunsului farmacologic în durerea neuropată
• Variabilitatea răspunsului la durere prin administrarea de compuși organici nou sintetizați sau a principiilor active de natură vegetală
• Cercetări preclinice privind variabilitatea răspunsului farmacologic în testele de investigare a acţiunii substanţelor psihotrope
• Cercetări farmacologice experimentale privind eficacitatea substanţelor nou sintetizate sau a principiilor active de natură vegetală în diabet zaharat şi dislipidemie
• Cercetări de farmacocinetică experimentală privind estimarea profilului farmacocinetic al unor compuși de natură anorganică
• Screening farmacologic şi toxicologic pentru determinarea parametrilor farmacodinamici de interes (locul acţiunii, latenţa efectului, durata acţiunii) şi a toxicităţii acute (exprimată prin DL50) pentru substanţe organice nou sintetizate sau pentru principii active de natură vegetală.

Au fost create şi validate 5 modele farmacologice experimentale, care au fost utilizate ulterior în realizarea cercetărilor din cadrul unor proiecte şi teze de doctorat:

1. Model pentru inducerea depresiei cu rezerpină la şoarece, plecând de la ideea că depresia ca şi fenomen este foarte greu de cuantificat la animalele de laborator, în absenţa scalelor verbale. Am utilizat ca agent farmacologic rezerpina, care produce depleţie de catecolamine la nivel central şi poate induce din punct de vedere biochimic un sindrom depresiv la animal.
2. Model experimental de inducere a hiperexcitabilității și manifestărilor de tip psihotic prin administrare de selegilină sau levodopa. Aceste substanțe cresc semnificativ concentrația cerebrală de dopamină, cu apariția unui sindrom de tip psihotic. Modelul poate servi la testarea substanțelor antipsihotice cu mecanism antidopaminergic.
3. Model experimental pentru inducerea diabetului aloxanic la şobolan, identificând doza care produce un răspuns optim atât în ceea ce priveşte procentul de animale din colectivitate la care se instalează diabetul, cât şi rata de supravieţuire a animalelor diabetice, fără administrare suplimentară de insulină.
4. Model experimental pentru inducerea poliartritei reumatoide cu adjuvant Freund la şobolan, pe care am putut evidenţia modificările radiologice pozitive ale metotrexatului condiţionat sub formă de lipozomi, cu o toxicitate sistemică redusă.
5. Model experimental pentru inducerea durerii neuropate prin administrare de paclitaxel la şobolan, care a permis obţinerea unui răspuns hiperalgic intens şi de durată (menţinut aproximativ 3 săptămâni după întreruperea chimioterapicului). Modelul animal a permis evaluarea efectului antialgic al unor substanţe active administrate singure sau în asociere.
6. Model experimental de hipersensibilizare de contact la șoareci BALB/c, utilizând ca alergen 2,4- dinitrofluorobenzen (DNFB). Fenomenul alergic a fost evaluată prin determinarea grosimii urechii stângi cu ajutorul unui micrometru digital. Această metodă a permis determinare DE 50 a unor extractele hidro-alcoolice uscate, cu proprietatea de a reduce reacția de hipersensibilizare.