Denumirea proiectului: ALGIA BUCALĂ NESPECIFICĂ - ABORDARE MULTIDISCIPLINARĂ PENTRU DIAGNOSTIC ȘI MONITORIZARE

Titlul proiectului în engleză: Burning mouth syndrome - an interdisciplinary approach for diagnosis and disease monitoring

Acronimul proiectului: BMS_BIOMARKERS

Contract număr: 564 PED ⁄ 2021

Cod înregistrare proiect: PN-III-P2-2.1-PED-2019-1339

Tip proiect: PN III Proiect experimental - demonstrativ

Finanțare de la bugetul de stat: 600.000,00 lei

Coordonator: UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE "CAROL DAVILA", Facultatea de Medicină Dentară, Disciplina Patologie Orală

Partener: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL PATOLOGIEI ŞI ŞTIINŢELOR BIOMEDICALE "VICTOR BABEŞ"

Durata Contractului: 01/03/2021 - 28/02/2023

Echipa de cercetare:

Director de proiect: Prof. Dr. Şerban Ţovaru, Disciplina Patologie Orală, Facultatea Medicină Dentară, UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE "CAROL DAVILA",

Rezumat:

Diagnosticul algiei bucale nespcifice (ABN) este de obicei tardiv, adesea din cauza lipsei de înțelegere a naturii acestei entități, pe lângă faptul că pacienții ocupă multe resurse de sănătate, deoarece consultă frecvent medici de diverse specialităţi. Acest lucru duce la o creștere a costului pentru pacienţi şi pentru Sistemul Naţional de Sănătate. Din acest motiv, o mai bună integrare a serviciilor este fundamentală pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii pacienților cu simptome orale și psihiatrice concomitente. Integrarea psihiatriei și a medicinei orale a fost deja aplicată de către CO într-un studiu clinic anterior (nepublicat), dar validarea constatărilor este necesară pentru implementarea ulterioară în clinică. Mai mult, un sprijin important pentru un diagnostic precis ar putea veni din investigațiile moleculare specifice ale proteinelor bine definite (în salivă) și biomarkerilor transcriptomici (în mucoasa bucală) care ar putea ajuta clinicienii în decizia de diagnostic și managementul bolii. Mai mult, deoarece deteriorarea fibrelor mici periferice a fost postulată în ABN primar, investigația prin microscopie electronică de transmisie (TEM) este necesară. Există o nevoie urgentă de a identifica instrumente de diagnostic fiabile și de a reduce timpul până la diagnostic în ABN primar, în beneficiul pacienților, clinicienilor și sistemului de sănătate.

Obiective primare:

1) Dezvoltarea unui instrument de diagnostic inovator integrat pentru a evalua mai bine pacienții cu ABN primar. Noul algoritm va lua în considerare prevalența comorbidității psihiatrice și va integra diagnosticul ABN (care se bazează pe istoricul clinic și excluderea unui panou de boli secundare) cu noi teste moleculare (în saliva și mucoasa bucală) și testul ultrastructural TEM.

2) Introducerea în managementul clinic al pacienţilor afectaţi de ABN primar a unei evaluări psihiatrice şi neurologice cu consult de medicină orală, clarificând comorbiditatea cu alte tulburări ale dispoziţiei precum anxietatea şi depresia.

3) Evaluarea psihiatrică și neurologică, în acest fel va îmbunătăţi înființarea tratamentului și managementului, evitând abandonul pacientului, crescând calitatea vieții sănătății bucale în această afecţiune.

Obiective secundare:

• Definirea cadrului de partajare a cunoștințelor și tehnologiei care implică dialogul între clinicieni cu diverse specializări, biologi moleculari, organizarea pacienților și alte părți interesate şi proiectarea unui centru clinic specializat în managementul ABN;
• Conectarea între cercetarea biomedicală și cea clinică prin stabilirea unei abordări multidisciplinare în domeniul ABN;
• Pentru a atrage tineri cercetători într-un proiect complex legat de probleme majore de sănătate.

Rezultate estimate:

Dezvoltarea unui instrument de diagnostic validat și integrat (cuprinzând medicina orală, psihiatrie, biologie moleculară și analiză ultrastructurală) care să fie transferat către clinici specializate pentru diagnosticarea ABN ca boală complexă. Acest nou instrument va oferi un management mai eficient al pacienților cu ABN, îmbunătățirea calității vieții sănătății orale, reducerea costurilor asistenței medicale și va fi un punct de plecare pentru proiectarea unui centru național de diagnosticare specializat în managementul ABN.

Etapa 1: Proiectarea și inițierea studiului de tip caz-control

Etapa 2: Dezvoltarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a pacienților cu ABN

Etapa 3: Implementarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a pacienților cu ABN

Etapa 1: Proiectarea și inițierea studiului de tip caz-control

Rezultate obținute

Articol publicat: Raluca Ema Pîrvu, Ioanina Părlătescu, Șerban Țovaru, Cosmin Dugan, Paula Perlea, Pitfalls for diagnosis of burning mouth-like syndrome, Ro J Stomatol. 2021;67(3). DOI: 10.37897/RJS.2021.3.3 https://rjs.com.ro/articles/2021.3/RJS_2021_3_Art-03.pdf

Etapa 2: Dezvoltarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a pacienților cu ABN

Rezultate obținute

Articole publicate:

1. Dugan C, Parlatescu I, Dobre M, Pîrvu RE and Milanesi E (2022) Insights on brain functions in burning mouth syndrome. Front. Syst. Neurosci. 16:975126. doi: 10.3389/fnsys.2022.975126, https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnsys.2022.975126/full Journal Impact Factor 3.785, Journal Citation Indicator 0.66
2. Cosmin Dugan, Bogdan Ovidiu Popescu, Ioanina Părlătescu, Monica Dobre, Elena Milanesi, Cristina Popa, CLINICAL AND PSYCHOLOGICAL IMPACT OF SARS-COV-2 INFECTION IN BURNING-MOUTH SYNDROME PATIENTS: A COMPARATIVE STUDY,(2022), Romanian Journal of oral Rehabilitation, Vol. 14, No.2 April-June 2022 https://www.rjor.ro/clinical-and-psychological-impact-of-sars-cov-2-infection-in-burning-mouth-syndrome-patients-a-comparative-study/ Journal Citation Indicator 0.33

Etapa 3: Implementarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a pacienților cu ABN

Rezultate obținute

Articol publicat: Parlatescu I, Tovaru S, Gheorghiu IM, Perlea P. “Burning mouth syndrome. A case report from diagnosis to cure”. Ro J Stomatol. 2022;68(4):178-80. doi:10.37897/RJS.2022.4.4.

Articol trimis spre publicare: Dugan Cosmin, Bogdan Popescu, Serban Tovaru, Ioanina Parlatescu, Ioana Andreea Musat, Maria Dobre, Elena Milanesi “Neuropsychological assessment of Romanian Burning Mouth Syndrome patients: stress, depression, sleep disturbance, and verbal fluency impairments.” Frontiers in Psychology (trimis pe 28 februarie 2023)

Etapa 1/ 21.12.2021 Proiectarea și inițierea studiului de tip caz-control

Activitatea A1.1 Designul studiului caz-control.

Această activitate a inclus efectuarea unui studiu al datelor din literatura de specialitate cu scopul de a identifica stadiul actual al cunoașterii precum și stabilirea necesarului de reactivi și consumabile. Au fost optimizate protocoalele de lucru și s-au stabilit criteriile de includere/excludere a pacienților din lotul de studiu.

Protocoalele de lucru optimizate au vizat:

A. Identificarea nivelului salivar al unor proteine relevante în bolile neuropsihiatrice prin tehnologia XMap Array. Cea mai importantă proteină din această categorie este BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor).

B. Identificarea nivelului de expresie genică la nivelul mucoasei orale afectate prin qRT-PCR utilizând tehnologia PCR Array și PCR Assay. Se vor studia 84 de gene aparținând clasei de Neurotrofine și Receptori ai acestora și 10 gene implicate în Sistemul Endocanabinoid.

Stabilirea criteriilor de includere/excludere a pacienților din lotul de studiu:

Criteriile de includere în lotul de studiu sunt cele recomandate de Headache Classification Committee of International Headache Society (ICHD-3)

A. Durere la nivelul cavității orale, care îndeplinește următoarele criterii:

• Apariție zilnică pentru mai mult de 2 ore pe o perioadă mai lungă de 3 luni;
• Îndeplinirea următoarelor criterii de durere: calitate de arsură și se simte superficial la nivelul mucoasei

B. Mucoasa orală este de aspect normal și examenul clinic, inclusiv cel al sensibilității, este normal;

C. Nu există altă categorie clasificării durerii ICHD-3 mai reprezentativă.

Activitatea A1.2. Alcătuirea loturilor și a biobăncii dedicate studiului de tip caz-control.

Fiecare pacient a fost evaluat conform diagramei de mai jos.

Figura 1. Algoritmul de abordare al pacientului cu algie bucală nespecifică

Pentru constituirea biobancii de studiu s-a recoltat saliva pentru studiul proteinelor și mucoasa orală afectată și neafectată pentru studiul expresiei genice. Probele au fost stocate prin înghețare în Biobanca pentru Țesuturi și Acizi Nucleici din INCD Victor Babeș.

Activitatea A1.3. Studiul intermediar de tip caz-control pentru dezvoltarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a ABN.

Pacienții incluși în studiu au fost monitorizați la intervale regulate de timp (telefonic- lunar și la clinică la 2 luni). Pentru studiul expresiei genice s-au studiat 2 cazuri. S-a extras ARN din mucoasa bucală afectată și mucoasa bucală normală. S-a izolat ARN din țesuturile recoltate și s-au realizat activitățile de revers-transcriere și PCR Array. Analiza curbelor de disociere a relevat absența curbelor multivârf și, prin urmare, rezultatele obținute sunt corecte și pot fi interpretate statistic în momentul în care lotul de pacienți se va extinde.

În data de 10 Septembrie 2021 la INCD „Victor Babeș” a avut loc workshop-ul cu titlul „Diagnostic și monitorizare a algiei bucale nespecifice – abordare multidisciplinară” organizat de CO și P1 la care au participat majoritatea membrilor din echipa de cercetare a proiectului.

Principalele aspecte discutate în cadrul workshop-ului au fost:

• Identificarea criteriilor de excludere și de includere a pacienților în lotul de studiu
• Stabilirea metodologiei de recoltare, prezervare și transport a probelor biologice
• Identificarea informațiilor relevante despre pacienți (date socio-demografice, clinice, biologice) pentru construirea bazei de date
• Familiarizarea membrilor proiectului cu modul de funcționare a platformei pentru prelucrare statistică SPSS
• Prelucrarea și interpretarea datelor de expresie genica obținute prin PCR array.

Rezultate obținute

Articol publicat: Raluca Ema Pîrvu, Ioanina Părlătescu, Șerban Țovaru, Cosmin Dugan, Paula Perlea, Pitfalls for diagnosis of burning mouth-like syndrome, Ro J Stomatol. 2021;67(3). DOI: 10.37897/RJS.2021.3.3 https://rjs.com.ro/articles/2021.3/RJS_2021_3_Art-03.pdf

Etapa 2/ 20.12.2022 Dezvoltarea instrumentului integrat de diagnostic si monitorizare a pacienților cu ABN

Activitatea A2.1 Alcătuirea/Finalizarea loturilor și a biobăncii pentru studiul de tip caz-control

În cadrul acestei activități s-a completat baza de date care cuprinde 167 pacienți cu ABN și 135 controale.

• Un subgrup format din 120 de pacienți cu ABN si 110 CTRL a fost investigat în detaliu cu privire la: date socio-demografice, stilul de viata si obiceiuri, comorbidități, tratament farmacologic, teste biochimice de sange si date imagistice (un subgrup mai mic). De asemenea, au fost colectate date despre calitatea somnului (scala PSQI), calitatea vieții (scala SF-36), funcțiile cognitive (MoCA, ROCF, VFT și SVFT), stres (PSS), depresie și anxietate (MADRS și HADS).
• Un subgrup format din 47 pacienți cu ABN și 25 CTRL a constituit lotul de studiu al biomarkerilor din saliva.
• La un subgrup de 21 pacienți cu ABN s-a aplicat testul OHIP-14 (oral health impact profile) cu o plajă de valori de la 0 la 45 și mediană de 18. Acest test evaluează 7 domenii ale calității vieții legate de sanatatea orala: limitarea funcțională, durerea fizica, disconfortul psihologic, dizabilitate fizica, dizabilitate psihologică, dizabilitate socială și handicap.
• La opt pacienți cu ABN din acest subgrup s-a prelevat două fragmente de mucoasă- unul din zona simptomatică și altul dintr-o zonă asimptomatică. Din țesuturile recoltate s-au efectuat analiza de expresie genică pentru 94 de gene de interes și 5 gene de referință.

În biobanca destinată studiului, s-a colectat saliva de la 47 pacienti cu ABN si 25 CTRL și mucoasa bucală (țesut patologic și țesut normal) de la 8 pacienți. Incă 2 pacienți de la care s-a investigat saliva se vor prezenta în perioada imediat următoare pentru recoltare de țesut, astfel că la sfârșitul studiului vom avea 20 de probe în biobancă.

Activitatea 2.2 Studiul final de tip caz-control pentru dezvoltarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a ABN

1. Primul studiu efectuat a fost studiul de tip caz-control care a comparat 120 de pacienți cu ABN și 110 indivizi non-ABN (CTRL) din punct de vedere al manifestărilor neuropsihiatrice, prezenței comorbiditatilor și al caracteristicilor socio-demografice . Analiza statistică a evidențiat o prevalență mai mare a hipertensiunii arteriale și a bolii cardiace ischemice (p<0,001) la pacienții cu ABN împreună cu o calitate generală mai scăzută a vieții (p<0,001), o calitate proastă a somnului (p<0,001) însoțită de utilizarea a benzodiazepinei (p=0,003) comparativ cu lotul CTRL. Pacienții cu ABN au prezentat, de asemenea, scoruri reduse la testele de memorie vizuală și de fluență semantică și verbală (p<0,05), dar nu s-a identificat nicio modificare a cogniției prin testul MoCA (p=0,551). Mai mult, a fost observată o prevalență mai mare a simptomelor depresive ușoare la pacienții cu ABN comparativ cu lotul CTRL aplicând scalele MADRS (p<0,001) și HADS-Depresie (p=0,001), fără diferențe la simptomele de anxietate între cele două grupuri (p=0,174).

2. La grupul de 47 pacienți cu ABN cel mai frecvent simptom a fost senzația de arsură relatată de 40.4% dintre pacienți, urmată de senzația de arsură și usturime la 19,1% din lot. Acuzele de înțepături sunt cele mai rare. Aceste rezultate aduc o confirmare a utilizării denumirii alternative a afecțiunii -sindrom de gură arsă. Privind momentul diagnosticului, cei mai mulți dintre pacienți( 34%) se prezintă la o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani de la debutul simptomelor intraorale fiind urmați de cei la care simptomele sunt prezente de maxim 6 luni. In 68% din cazuri pacienții au relatat prezența simptomelor bilateral (simetric pe mucoasa orală). Pe scala VAS, în lotul de pacienți s-au identificat scoruri cuprinse între 2 și 10. Cei mai mulți dintre pacienți au raportat scorul 5 sau 6 pe scara VAS care se încadrează în zona de durere moderată. În ceea ce privește localizarea dureri s-a observat că zona topografică cel mai frecvent afectată este limba (singură sau în asociere cu alte zone ale mucoasei orale) și cel mai puțin mucoasa labială. În saliva recoltată de la acești pacienți s-a evaluat nivelul de expresie al BDNF (factorul neurotrofic derivat din creier). Analiza concentrațiilor în cele două loturi nu a identificat diferente notabile (1,79±0,22 pg/ml în lotul ABN și 1,15±0,20 pg/ml în lotul CTRL.

La un subgrup de pacienți cu ABN a fost analizată calitatea vieții prin testul OHIP-14. Scorurile pentru domenile disconfortul fizic și durere fizică au fost cele mai mari și cele mai scăzute scoruri au fost observate la dizabilitate fizică și limitările funcționale. Valoarea mediei a scorul OHIP a fost 17±12,17 și mediană a fost 18.

3.Testele de identificare a expresiei genice au relevat prezenta a 26 de gene cu expresie modificata (din cele 94 studiate). Nivelul de expresie genica s-a calculat comparand rezultatele obtinute in tesutul afectata vs țesut afectat recoltat de la același pacient (test pereche). Diferența a fost considerată relevantă atunci când FC (Fold Change)>1.5. Genele identificate aparțin următoarelor categorii: neuropeptide și receptori, sistemul endocanabinoid, neurogeneza și ciclu celular și diferentiere celulara.

4. Fragmentelor analizate în microscopie optică și electronică au prezentat structură în limite normale la nivelul mucoasei orale, în majoritatea cazurilor. Epiteliul a prezentat structura în limite normale, cu rare limfocite și polimorfonucleare neutrofile localizate bazal. Membrana bazală a fost integră, cu densitate și grosime in limite normale. Desmozomi și hemidesmozomi au prezentat ultrastructură normală. Structura vaselor și a terminațiilor nervoase a fost, de asemenea, în limitele normale. Analiza de microscopie electronică, efectuată pe biopsii analizate până în acest moment, nu a pus în evidență modificări ultrastructurale notabile, care să constituie o bază structurală pentru simptomatologia clinică.

Activitatea 2.3 Diseminarea rezultatelor

Articole publicate:

1. Dugan C, Parlatescu I, Dobre M, Pîrvu RE and Milanesi E (2022) Insights on brain functions in burning mouth syndrome. Front. Syst. Neurosci. 16:975126. doi: 10.3389/fnsys.2022.975126, https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnsys.2022.975126/full Journal Impact Factor 3.785, Journal Citation Indicator 0.66

2. Cosmin Dugan, Bogdan Ovidiu Popescu, Ioanina Părlătescu, Monica Dobre, Elena Milanesi, Cristina Popa (2022), Clinical and psychological impact of sars-cov-2 infection in Burning-Mouth Syndrome patients: a comparative study, Romanian Journal of oral Rehabilitation, Vol. 14, No.2 April-June 2022 https://www.rjor.ro/clinical-and-psychological-impact-of-sars-cov-2-infection-in-burning-mouth-syndrome-patients-a-comparative-study/ Journal Citation Indicator 0.33

Simpozion organizat (Workshop)

În data de 28 Mai 2022 a avut loc Simpozionul anual 2022 al Societății Române de Medicină Orală, București cu titlul Corelații patologice Stomatologie - Medicină Generală

Prezentări orale la conferințe/congrese

1. “Burning mouth syndrome. Comparative incidence between the public and private practice (Algia bucală nespecifică. Incidență comparativă între practica publică și cea privată)”- Prof. Dr. Șerban susținută în cadrul Simpozionul anual 2022 al Societății Române de Medicină Orală, 28 Mai 2022, București

2. “The value of brain imaging (MRI) in the diagnosis and prognosis of burning mouth syndrome (Valoarea imagisticii cerebrale (RMN) în diagnosticul și prognosticul algiei bucale nespecifice)” - Dr. Cosmin Dugan susținută în cadrul Simpozionul anual 2022 al Societății Române de Medicină Orală, 28 Mai 2022, București

3. “Abordarea pacientului cu glosodinie în cabinetul de medicină dentară”- SL Dr. Ioanina Părlătescu susținută la Congresul Societății Române de Stomatologie - Editia 78 29.04-1.05.2022 Hotel Novotel Bucuresti, https://societatearomanadestomatologie.ro/wp/wp-content/uploads/2022/04/program-2022-v3.pdf

4. “Algia bucală nespecifică. Algoritm de abordare” susținută de Ioanina PĂRLĂTESCU la Congresul de Medicina Dentară de la Iași, 24-26 martie 2022, https://live.eventtia.com/en/icdm22/Program-stiintific/

5. “Neuropsychological features of patients with burning mouth syndrome” susținută de Elena Milanesi; autori: Elena Milanesi, Cosmin Dugan, Maria Dobre, Ioana Andreea Musat, Serban Tovaru, Ioanina Parlatescu, la 5th Congress of Psychiatry of Bosnia and Herzegovina-Psychiatry in the Changing World, Mostar, Bosnia si Hertegovina (4-6 November, 2022)

6. “The effect of burning mouth syndrome on patients' oral health-related quality of life”, autori: Raluca Ema Pîrvu, Carmen Nicolae, Ioanina Parlatescu, susținută la Congresul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București 10-12 noiembrie 2022 Perspective Interdisciplinare https://www.congresumf.ro/program-2022/

Etapa 3/ 28.02.2023: Implementarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a pacienților cu ABN

Activitatea 3.1 - Diseminarea rezultatelor: publicarea

Articol publicat: Parlatescu I, Tovaru S, Gheorghiu IM, Perlea P. Burning mouth syndrome. A case report from diagnosis to cure. Ro J Stomatol. 2022;68(4):178-80. doi:10.37897/RJS.2022.4.4.

Articol trimis spre publicare: Dugan Cosmin, Bogdan Popescu, Serban Tovaru, Ioanina Parlatescu, Ioana Andreea Musat, Maria Dobre, Elena Milanesi “Neuropsychological assessment of Romanian Burning Mouth Syndrome patients: stress, depression, sleep disturbance, and verbal fluency impairments.” Frontiers in Psychology (trimis pe 28 februarie 2023)

Activitatea 3.2 Dezvoltarea instrumentului integrat de diagnostic și monitorizare a ABN

În cadrul acestei etape am proiectat protocolul de diagnostic, monitorizare și tratament al pacienților cu ABN. De asemenea am realizat analiza finală a lotului de pacienți integrând datele socio-demografice, clinice, neuropsihologice și biologice (expresie genică în țesutul afectat și expresie proteică în salivă). S-a realizat o bază de date cu toate informațiile colectate și analiza statistică finală a rezultatelor utilizând SPSS, GraphPad și resurse bioinformatice disponibile online. Analiza a relevat profiluri de expresie genică diferite între cele două localizări ale ABN (limbă sau gingie). Prin urmare s-au realizat două analize separate. Din cele 94 gene studiate, 8 gene au prezentat diferențe semnificative între țesutul afectat și cel control recoltate de la nivelul limbii. Aceste gene sunt: Cholecystokinin A Receptor (CCKAR), Fas Cell Surface Death Receptor (FAS), Gastrin Releasing Peptide Receptor (GRPR), Myocyte Enhancer Factor 2C (MEF2C), Nerve Growth Factor Receptor (NGFR), Nuclear Receptor Subfamily 1 Group I Member 2 (NR1I2), Transforming Growth Factor Beta 1 (TGFB1), G Protein-Coupled Receptor 55 (GPR55). Mai multe gene au prezentat tendința de expresie modificată care poate fi validată pe loturi mai mari de pacienți. Rezultatele obținute par a fi promițătoare și pot constitui baza de pornire pentru studii viitoare. Mai mult rezultatele vor fi publicate într-o revistă cu acces gratuit (open access) și datele primare vor fi depozitate într-o bază de date cu acces public pentru a putea fi integrate cu alte rezultate.

Prezentare succintă a rezultatelor obținute în cadrul proiectului

Algia bucală nespecifică (ABN) este o afecțiune cronică caracterizată prin durere orofacială cu caracter predominant de arsură localizată superficial pe mucoasa bucală. Simptomele sunt prezente mai mult de două ore pe zi pentru o perioadă de mai mult de trei luni, fără modificări clinice și/sau de laborator care să le explice. Simptomele principale: senzația de arsură, tulburări de gust sau gură uscată sunt de obicei bilaterale, în special la nivelul limbii (zona de vârf și cele două treimi anterioare),  palatul anterior și gingiile.

Diagnosticul ABN este de obicei tardiv, în special din cauza lipsei de înțelegere a naturii acestei entități. Intrucât  pacienții ocupă multe resurse de sănătate deoarece consultă frecvent multe și diverse specialități medicale, a condus la o creștere a costurilor pentru pacienți și pentru Sistemul Național de Sănătate. O mai bună integrare a serviciilor este fundamentală pentru îmbunătățirea calității îngrijirii pacienților cu simptome orale și psihiatrice concomitente (Figura 1).

Figura 1: Investigarea clinică și de laborator

Mai mult, un sprijin important pentru un diagnostic precis ar putea veni din investigațiile moleculare specifice ale unor proteine salivare și a unor gene cu expresie alterată în mucoasa bucală care ar putea ajuta clinicienii în decizia de diagnostic și  în managementul bolii (Figura 2).

Figura 2: Teste biologice efectuate în cadrul proiectului

În proiectul de față ne-am propus dezvoltarea unui instrument de diagnostic integrat pentru ABN ca boala multifactorială cu componentă neuropsihiatrică. Rezultatele proiectului au demonstrat că pe lângă evaluarea clinică bazată pe simptomatologia orală, evaluarea neuropsihiatrică precum și analiza expresiei genice pot fi introduse ca analize pentru a susține diagnosticul de ABN. 

Figura 3: Abordare multidisciplinara în diagnosticul ABN. În figură sunt prezentate toate elementele semnificative care constituie noul  instrument integrat de diagnostic

Este de maximă importanță ca pacienții cu ABN  să aibă acces la diagnosticul integrat efectuat de o echipă multidisciplinară cuprinzând experți în medicină orală, psihiatrie și biologie moleculară pentru diagnosticare precoce și precisă precum și la terapie țintită.