Disciplina Chimie Organica

Profesor universitar Barbuceanu Stefania Felicia titular
Profesor universitar Socea Laura Ileana titular
Conferentiar universitar Nicolescu Teodor Octavian titular
Sef lucrari Apostol Theodora Venera titular

Chimia Organică a fost prevăzută în planul de învăţământ de la înfiinţarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie, în cadrul cursului Elemente de Phisică şi Chimie predat de profesorul Alexe Marin (1855-1856).

Între 1856-1860, disciplina a fost încredinţată doctorului Carol Davila şi apoi, continuatorilor săi, profesorii D. Popescu (până în 1862) şi Emanoil Bacaloglu (până în 1869), după care revine la conducere doctorul Carol Davila.

În perioada 1870-1873, chimia organică este predată de profesorul Adolf Trausch,  urmat de profesorul Cristian Popescu Paşcanu (până în 1879).

Între 1880-1887, la Şcoala de Farmacie din Bucureşti, cursul este predat de profesorul Constantin I. Istrati, iar în perioada 1888-1889, cursul este încredinţat profesorului Nicolae Athanasescu.

Ulterior, chimia organică este predată succesiv de profesorii Augustin Poltzer şi Mihail Georgescu până în 1923, când este numit la conducerea disciplinei profesorul Ştefan Minovici, iar din 1934 a fost predată de profesorul Alexandru Ionescu-Matiu. Din 1952, titular al catedrei devine profesorul Alexandru Mavrodin.

Din 1969, chimia organică a fost predată de profesorul Victor Decebal Zotta, urmat de profesorul Dumitru Cismaru (până în 1973), când conducerea disciplinei este preluată de profesorul Mircea Iovu.

Din anul 2000, șeful disciplinei devine profesor Ioana Șaramet, iar în perioada 2009-2015, conferențiar Valeria Rădulescu.

Activitatea didactică la Disciplina Chimie Organică se desfăşoară în anul II de studiu. În cadrul orelor de curs urmărim în principal prezentarea tuturor noţiunilor de chimie organică (conform tematicii prezentate) într-o succesiune logică, astfel încât studentul să înteleagă comportarea fizică şi chimică a compuşilor organici studiaţi, ca o consecinţă a structurii acestora.

Totodată se acordă o atenţie deosebită predării mecanismelor unor reacţii chimice fundamentale, astfel încât studentul să-şi dezvolte gândirea în detrimentul efortului de învăţare mecanică. Un alt obiectiv este acela de a implica studenții în înțelegerea utilității noțiunilor de chimie organică pentru perceperea la obiect a relației între structura compușilor organici și proprietățile biologice ale acestora.

În acest sens, pe lângă metodele de sinteză și proprietățile fizico-chimice ale compușilor organici, am indicat, folosind structurarea materialului pe clase, principalii reprezentanți utilizați ca medicamente.

Lucrările practice se axează pe aplicarea cunoştinţelor teoretice prin alegerea parametrilor experimentali ai principalelor sinteze organice (oxidarea, halogenarea, acilarea, hidroliza, diazotarea, etc.) precum şi pe folosirea datelor de analiză elementală, analiză funcţională şi analiza spectrală (UV, IR, RMN) la determinarea structurii compuşilor organici.

Însușirea principalelor tehnici experimentale din chimia organică urmărește de asemenea, dezvoltarea abilităților practice ale studentului, care va lucra ca viitor absolvent în domeniul industriei farmaceutice de sinteză și control a medicamentului.

Activitatea de cercetare constituie o prioritate a colectivului Disciplinei Chimie Organică, principalele direcţii de cercetare fiind:

  • obținerea de noi compuși cu potențial biologic din clasa heterociclurilor (triazoli, tiadiazoli, oxadiazoli, tiazoli, oxazoli, oxazolone, tioparabani sau sisteme condensate ale unora dintre aceștia, fie cu heterocicluri pentaatomice, dar și hexaatomice), amidelor, tioamidelor, hidrazidelor, hidrazincarbotioamidelor, acetanilidelor, xilenilor, bazelor Schiff, sulfamidelor, N-acil-α-aminoacizilor, α-acilaminocetonelor, etc
  • caracterizarea structurală a compușilor organici prin analiza elementală și diferite metode spectrale
  • studiul acțiunii biologice a compușilor organici sintetizați.

În activitatea de cercetare sunt antrenaţi şi studenţii prin participarea la Cercul ştiinţific studenţesc, sesiuni de comunicări ştiinţifice, elaborare de lucrări de licenţă, etc.

De-a lungul timpului,  activitatea de cercetare desfășurată a fost apreciată prin acordarea de numeroase premii, ca de exemplu:

  • Premiul “Gheorghe Spacu” al Academiei Române, pe anul 1984, pentru lucrarea Condensation of bis-(chlorometyl) Ether with Secondary Amines a New Reaction, acordat dr. Mircea Iovu
  • Premiul Societăţii de Chimie din România şi Medalia C.D. Neniţescu acordat dr. Mircea Iovu , la 15 sept. 2009, pentru întreaga activitate
  • Premiul In Hoc Signo Vinces acordat pentru activitatea deosebită de cercetare ştiințifică, în anul 2010, de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), comisia de Ştiinte Medicale, Prof. dr. Ștefania Felicia Bărbuceanu
  • Premii CNCSIS prin Programul naţional „Premierea rezultatelor cercetării” pentru un număr de aproximativ 18 articole

În cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică s-au finalizat la catedră 42 teze de doctorat și o teză de abilitare (Prof. dr. Ștefania-Felicia Bărbuceanu).

Cadrele didactice activează în cadrul Integrated Research-Innovation Centre for Organic Synthesis and Analysis, Biological and Pharmacological Evaluation (http://erris.gov.ro).

  • ANUL II – Semestrul 1 (14 săptămâni) – 7 crediteCurs – 3 oreExamen: scris
     
    PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI
    Capitolul I. Introducere în chimia organică

    Capitolul II. Structura şi proprietăţile fizice ale compuşilor organici

    1. Carbonul şi legăturile sale covalente.

    2. Metode de separare şi purificare a compuşilor organici.

    3. Caracteristicile fizice ale compuşilor organici.

    4. Analiza elementală, funcțională şi structurală a compuşilor organici.

    4.1. Analiza elementală și functională.

    4.2. Metode spectrale de analiză.

    4.2.1. Spectrometria de absorbţie în UV-VIZ.

    4.2.2. Spectrometria de absorbţie în IR

    4.2.3. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară.

    4.2.4. Spectrometria de masă.

    4.3. Interacţii electronice în compuşii organici şi mecanisme de reacţie.

    Capitolul III. Hidrocarburi

    1. Alcani.

    2. Cicloalcani şi policicloalcani.

    3. Alchene.

    4. Alchine.

    5. Alcadiene.

    6. Hidrocarburi aromatice.

    7. Radicali liberi ai hidrocarburilor.

    Capitolul IV. Compuşi organici monofuncţionali

    1. Compuşi halogenaţi.

    2. Compuşi hidroxilici.

    2.1. Alcooli.

     2.2. Enoli.    2.3. Fenoli.
    3. Eteri.
    4. Compuşi carbonilici
     ANUL II – Semestrul 2 (14 săptămâni) – 5 credite

    Curs – 3 ore

    Examen: scris

    PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI

    5. Compuşi carboxilici.
    6. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici.7. Derivaţi ai acidului carbonic.
    Capitolul V. Izomeria compuşilor organici.
    Capitolul VI. Compuşi organici cu funcţiuni mixte

    1. Acizi halogenaţi.

    2. Acizi alcooli.

    3. Acizi fenoli.

    4. Acizi aldehide şi acizi cetone.

    5. Aminoacizi.

    6. Aminoalcooli.

    7. Aminofenoli.

    Capitolul VII. Compuşi organici cu azot

    1. Nitroderivaţi.

    2. Nitrozoderivaţi.

    3. Amine.

    4. Compuşi diazoici.

    5. Compuşi azoici.

    6. Arilhidrazine.

    7. Oxime.

    Capitolul VIII. Compuşi organici cu sulfCapitolul IX. Hidraţi de carbon
    Capitolul X. Compuşi heterociclici
    Capitolul XI. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic
    BIBLIOGRAFIE – CURS1. Avram M., Chimie Organică, Ediţia a II-a, Ed. Zecasin, Bucureşti, vol. I, 1994, vol. II, 1995.

    2. Avram M., Mateescu Gh., Infrared Spectroscopy, John Wiley & Sons, Ltd., New York, 1972.

    3. Baciu I., Cercasov C., Gioabă A., Gref C., Lazăr R., Maior O., Moraru M., Nicolae A., Nicolae G., Capitole speciale de chimie organică, Ed. Universităţii Bucureşti, 1994.

    4. Banciu M. D., Şaramet I., Hidrocarburi, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 1997.

    5. Bărbuceanu Ș.-F., Noțiuni de bază în chimia hidrocarburilor, Ed. Printech, București, 2016.

    6. Carey F. A., Sundberg, R. J., Advanced Organic Chemistry, 5th Edition, Part A, Structure and Mechanisms, Springer, 2007.

    7. Carey F. A., Sundberg, R. J., Advanced Organic Chemistry, 5th Edition, Part B, Reactions and Synthesis, Springer, 2007.

    8. Clayden J., Greeves N., Warren S., Wothers P., Organic Chemistry, Oxford University Press, Oxford, 2001.

    9. Coates J., Interpretation of Infrared Spectra, a Practical Approach, John Wiley & Sons Ltd., Chichester, 2000.

    10. Cristea C., Hopârteanu I., Silberg I. A., Chimia organică a produşilor naturali, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.

    11. Currell G., Analytical Instrumentation, John Wiley & Sons, Ltd., New York, 2000.

    12. Drobotă C., Experimental Organic Cheminsty, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2001.

    13. Dudley H. W., Fleming I. , Spectroscopic methods in Organic Chemistry, 3rd Edition, McGraw – Hill Book Company, England, 1995.

    14. Fessenden R. J., Fessenden J. S., Organic Chemistry, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove, California, 1990.

    15. Grob R. L., Barry E. F., Modern Practice of Gas Chromatography, Fourth Edition, John Wiley & Sons, Inc. Publication, New York, 2004.

    16. Gross J. H., Mass Spectrometry, Springer – Verlag, Berlin Heidelberg, 2004.

    17. Hübschmann H.-J., Handbook of GC/MS, Ed. Vch Verlagsgesellschaft Mbh, 2001.

    18. Iovu M., Chimie Organică, Ediţia a V-a, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2005.

    19. McMurry J., Organic Chemistry, 8th Edition, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove, California, 2012.

    20. Mohring J.R., Noring Hammond C., Schatz P.F., Techniques in Organic Chemistry, 2nd Edition, W.H. Freeman and Company, New York, 2006.

    21. Neniţescu D.C., Chimie Organică, vol. I şi II, Ediţia a VIII-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987.

    22. Silverstein R. M., Webster F. X., Kiemle D. J., Spectrometric Identification of Organic Compounds, 7th Edition, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2005.

    23. Solomons G.T.W., Fryhle C., Snyder S., Organic Chemistry, 11th Edition, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2014.

    24. Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. I şi II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006.

    25. Tănase, I. Gh., Tehnici şi metode spectrometrice de analiză, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2001.

    26. Volhardt P., Schore N., Organic Chemistry, W. H. Freeman and Company, New York, 2011.

    27. Zaharia V., Chimie Organică, vol. I, Ed. Medicală Universitară ˮIuliu Hațieganuˮ Cluj-Napoca, 2014

    28. Zaharia V., Chimie Organică, vol. II, Ed. Medicală Universitară ˮIuliu Hațieganuˮ Cluj-Napoca, 2017

    29. Smith B., March J., Advanced Organic Chemistry, 6th Edition, John Wiley & Sons, New York,  2007.

    30. Williamson K., Minard R., Masters K. M., Macroscale and Microscale Organic Experiments, 5th Edition, Cengage Learning, 2006.

    31. Yurkanis B. P., Organic Chemistry, 2nd Edition, Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 1998.

    LUCRĂRI PRACTICE – 3 ore (membrii disciplinei)

    PROGRAMA ANALITICĂ LUCRĂRI PRACTICE

    Semestrul I
    1. Norme generale privind securitatea și sănătatea în muncă și norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI).2. Separarea si purificarea substantelor organice (decantarea, sifonarea, separarea la pâlnia de separare, filtrarea, cristalizarea și recristalizarea, sublimarea). Recristalizarea acetanilidei. Sublimarea acidului benzoic.
    3. Distilarea (distilarea la presiune atmosferică, distilarea fractionată). Purificarea unui lichid (etanol, butanol, ciclohexanol) prin distilare.
    4. Distilarea la presiune redusă, antrenarea cu vapori de apă. Purificarea ciclohexanonei prin antrenare cu vapori de apă.
    5. Metode cromatografice de separare și analiză – cromatografia în strat subțire. Separarea unui amestec de aminoacizi prin cromatografia în strat subțire.
    6. Reacția de oxidare – Sinteza acidului benzoic.
    7. Reacția de acilare – Sinteza acetanilidei.
    8. Reacția de halogenare – Sinteza p-bromoacetanilidei.
    9. Reacția de hidroliză – Sinteza p-bromoanilinei.
    10. Reacția de nitrare – Sinteza p-nitroacetanilidei.
    11. Reacția de diazotare și cuplare – Sinteza diazoaminobenzenului.
    12. Reacția de esterificare – Sinteza formiatului de n-propil.
    13. Probleme și teste de evaluare.
    14. Examen de laborator (scris).
    Semestrul II
    1. Norme generale privind securitatea și sănătatea în muncă și norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI). Analiza elementala (azot, sulf, halogeni, fosfor).
    2. Spectrometria în UV-VIZ.
    3. Spectrometria în IR.
    4. Identificarea hidrocarburilor. Identificarea alcoolilor și enolilor.
    5. Identificarea fenolilor (I).
    6. Identificarea fenolilor (II).
    7. Identificarea compușilor carbonilici.
    8. Identificarea aminelor.
    9. Identificarea acizilor carboxilici, hidroxiacizilor și aminoacizilor.
    10. Identificarea zaharurilor.
    11. Analiza unei substanțe necunoscute (I).12. Analiza unei substanțe necunoscute (II).
    13. Examen de laborator scris.
    14. Examen de laborator practic.

    BIBLIOGRAFIE – LUCRĂRI PRACTICE

    1. Şaramet I., Rădulescu V., Loloiu T., Analiza organică, Editura Tehnoplast Company, Bucureşti, 2002.
    2. Şaramet I., Rădulescu V., Almăjan G. L., Bărbuceanu Ş. F., Socea L. I., Tehnici experimentale în chimia organică, ed. a II-a, Editura Tehnoplast Company, Bucureşti, 2005.
    3. Valeria Rădulescu, Analiza calitativă a compuşilor organici, Editura Tehnoplast Company, Bucureşti, 2010.
    4. Mircea Iovu, Teodor Octavian Nicolescu, Chimie organică – Metode experimentale, Editura universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2009
    5. Maior O., Metode de protejare şi deprotejare a grupelor funcţionale, Ed. Universităţii Bucureşti, 1995.
    6. Nicolae A., Gavriliu D., Ciobanu A., Maior O., Chimie organică experimentală, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2001.
    7. Zaharia V., Chimie organică experimentală, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003.

În prezent, în cadrul Școlii doctorale, activează Prof. dr. Ștefania-Felicia Bărbuceanu.

Tematică și bibliografie examen admitere studii doctorale (2016)

NR. CRT. TEMATICA BIBLIOGRAFIE
1. Determinarea structurii chimice a compuşilor organici prin metode fizico-chimice Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. 1, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 24-82.
2. Hidrocarburi Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. 1, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 101-109; pag: 114-124; pag: 127-137; pag: 144-152; pag: 155-162; pag: 165-168; 174-185.
3. Compuşi hidroxilici Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. 1, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 226-262.
4. Compuşi carbonilici Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. 1, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 286-316.
5. Acizi carboxilici şi derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 6-23; pag: 32-39; pag: 41-43; pag: 46-60; pag: 62-67; pag: 69-72; pag: 77-78.
6. Stereoizomeria compuşilor organici. Importanţa chiralităţii în obţinerea medicamentelor de sinteză Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 90-110
7. Compuşi organici cu azot: nitroderivati si amine Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 111-118; pag: 124-138
8. Compuşi organici cu funcţiuni mixte: hidroxiacizi, acizi fenoli, oxoacizi, aminoacizi Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 188-197; pag. 207-229.
9. Hidraţi de carbon Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 230-260.
10. Compuşi heterociclici Şaramet I., Rădulescu V., Bazele teoretice ale chimiei organice, vol. II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti, 2006, pag: 262-318; pag. 320-362.
  1. Sinteză organică fină
  2. Analiză structurală
  3. Compuși organici biologic activi
  1. Proiect Tineri cercetători – Competitie Internă 2013, contract nr. 28331/04.11.2013, finanţat de UMF „Carol Davila” 2013, cu titlul „Cercetări privind obţinerea, caracterizarea fizico-chimică şi screening-ul biologic al unor noi compuşi cu acţiune antimicrobiană din clasa dibenzo[a,d][7]anulenelor”, director de proiect: Șef de lucrări dr. Laura-Ileana Socea, Autoritatea Contractantă: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” București, perioada de desfǎşurare: 24 luni (noiembrie 2013 – noiembrie 2015)
  2. Proiect Tineri Cercetători – Competiție Internă 2012, contract nr. 28492/30.10.2012, finanţat de UMF „Carol Davila” 2013, cu titlul: „Noi compuşi heterociclici de interes biologic obţinuţi prin ciclizarea unor noihidrazincarbotioamide”; director de proiect: Șef de lucrări dr. Bărbuceanu Ștefania-Felicia, Autoritatea Contractantă: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” București, perioada de desfǎşurare: 24 luni (octombrie 2012 – octombrie 2104)
  3. Proiect de Studii postdoctorale (admitere prin competiţie), contract de cercetare postdoctorală cu bursă finanţată din Fondul Social European de către Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, în cadrul proiectului “Burse doctorale şi postdoctorale în sprijinul inovării şi competivităţii în cercetare (InnoRESEARCH)” cu numărul 13869/30.05.2014, potrivit Contractului de finanţare POSDRU/159/1.5/S/132395, Contractant: Universitatea Politehnică Bucureşti, Partener 1 UMF „Carol Davila” Bucureşti, cu tema de cercetare: „Sinteza şi evaluarea acţiunii antimicrobiene a unor noi compuşi din clasa 1,3,4-oxadiazolilor şi acilhidrazonelor”, perioada de desfǎşurare: 18 luni ( iunie 2014 – octombrie 2015)
  4. Proiect de studii postdoctorale (admitere prin competiție), contract de studii postdoctorale nr. 7301/171/24.06.2010 cofinanțat din Fondul Social European – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, potrivit Contractului de finanțare POSDRU/89/1.5/S/64109, Titlul Proiectului de studii postdoctorale: „Sprijinirea cercetării prin formarea de specialişti în cadrul programului de studii postdoctorale”, Contractant: UMF „Carol Davila” Bucureşti, Tema de cercetare: „Cercetări în clasa unor noi compuşi heterociclici cu nucleu 1,2,4-triazolic, 1,3,4-tiadiazolic sau pirazolic cu potenţială acţiune biologică”; perioada de desfǎşurare: 34 luni (iunie 2010 – martie 2013)
  5. Proiect Cercetare Exploratorie/Program PN II – IDEI, contract nr. 301/2007, cu titlul: „Sinteza şi evaluarea activităţii antimicrobiene a unor noi compuşi organici din clasa sistemelor heterociclice condensate cu azot în punte”; director de proiect: Prof. dr. Ioana Şaramet, Autoritatea Contractantă: UEFISCDI – CNCSIS; Contractor: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” București; perioada de derulare 2007-2010.
  1. Stefania-Felicia Barbuceanu, Constantin Draghici, Florica Barbuceanu, Gabriela Bancescu, Gabriel Saramet, Design, synthesis, characterization and antimicrobial evaluation of some heterocyclic condensed systems with bridgehead nitrogen from thiazolotriazole class, Chemical and Pharmaceutical Bulletin, 2015, 63 (9), 694-700; Online ISSN 1347-5223, Print ISSN 0009-2363; factor de impact: 1,164/2014
  2. Laura-Ileana Socea, Gabriel Şaramet, Constantin Drăghici, Bogdan Socea, Vlad Denis Constantin, Manuela Anda Radu Popescu, „Synthesis of New Derivatives of Hydrazinecarbothioamides and 1,2,4-Triazoles and Evaluation of Their Antimicrobial Activity”, Journal of the Serbian Chemical Society, 2015, 80 (12), 1461-1470, ISSN, 0352-5135, factor de impact: 0,97/2015
  3. Stefania-Felicia Barbuceanu, Diana Carolina Ilies, Gabriel Saramet, Valentina Uivarosi, Constantin Draghici, Valeria Radulescu, Synthesis and antioxidant activity evaluation of new compounds from hydrazinecarbothioamide and 1,2,4-triazole class containing diarylsulfone and 2,4-difluorophenyl moieties, International Journal of Molecular Sciences, 2014, 15 (6), 10908-10925; ISSN 1422-0067, factor de impact: 2,862/2014
  4. Cristian Ionescu, Isabela Tarcomnicu, Matei A. Ionescu,Teodor O. Nicolescu, Daniel Boda, Florica Nicolescu – The Identification and Characterization of the Methanolic Extract of Hellebrigenin 3-acetate from Hellbori Rhizomes. II. Mass Spectrometry, Revista de Chimie, 65 (8), 2014, 972-975, factor de impact: 0,81/2014
  5. Stefania-Felicia Barbuceanu, Gabriel Saramet, Gabriela Laura Almajan, Constantin Draghici, Florica Barbuceanu, Gabriela Bancescu, New heterocyclic compounds from 1,2,4-triazole and 1,3,4-thiadiazole class bearing diphenylsulfone moieties. Synthesis, characterization and antimicrobial activity evaluation, European Journal of Medicinal Chemistry, 2012, 49, 417-423, ISSN 0223-5234, factor de impact: 3,499/2012
  6. Laura-Ileana Socea, Theodora Venera Apostol, Gabriel Şaramet, Ştefania-Felicia Bărbuceanu, Constantin Drăghici, Mihaela Dinu,“Synthesis and root growth activity of some new acetylhydrazinecarbothioamides and 1,2,4-triazoles substituted with 5H-dibenzo[a,d]annulene moiety”, Journal of the Serbian Chemical Society, 2012, 77 (11), 1541-1549, ISSN 0352-5139 (Print), ISSN 1820-7421 (Online); factor de impact: 0,912/2012
  7. Theodora-Venera Apostol, Ioana Saramet, Constantin Draghici, Stefania-Felicia Barbuceanu, Laura Ileana Socea, Gabriela Laura Almajan, Synthesis and characterization of new 5-aryl-2-[para-(4-chlorophenylsulfonyl)phenyl]-4-methyloxazoles, Revista de Chimie, 2011, 62 (5), 486-492; ISSN 0034-7752; factor de impact: 0,599/2011
  8. Gabriela Laura Almajan, Stefania-Felicia Barbuceanu, Gabriela Bancescu, Ioana Saramet, Gabriel Saramet, Constantin Draghici, Synthesis and antimicrobial evaluation of some fused heterocyclic [1,2,4]triazolo[3,4-b][1,3,4]thiadiazole derivatives, European Journal of Medicinal Chemistry, 2010, 45 (12), 6139-6146; ISSN 0223-5234; factor de impact: 3,193/2010
  9. Stefania-Felicia Barbuceanu, Gabriela Laura Almajan, Ioana Saramet, Constantin Draghici, Ana Isabela Tarcomnicu, Gabriela Bancescu, Synthesis, characterization and evaluation of antibacterial activity of some thiazolo[3,2-b][1,2,4]triazole incorporating diphenylsulfone moieties,European Journal of Medicinal Chemistry, 2009, 44 (11), 4752-4757; ISSN 0223-5234; factor de impact: 3,269/2009
  10. Gabriela Laura Almăjan, Alessio Innocenti, Luca Puccetti, Gheorghe Manole, Ştefania Bărbuceanu, Ioana Şaramet, Andrea Scozzafava, Claudiu T. Supuran, Carbonic anhydrase inhibitors. Inhibition of the cytosolic and tumor-associated carbonic anhydrase isozymes I, II, and IX with a series of 1,3,4-thiadiazole- and 1,2,4-triazole-thiols, Bioorganic & Medicinal Chemistry Letters, 2005, 15 (9), 2347-2352; ISSN 0960-894X, factor de impact: 2,478/2005
TOP