Disciplina Fiziopatologie si Imunologie I

Prof. Univ. Bara Constantin titular
Conf. Univ. Serban Mihnea Gabriel titular
Sef Lucrari Stoia-Djeska Carmen Elisabeta titular
Sef Lucrari Gheorghiu Mihaela titular
Sef Lucrari Sfrent-Cornateanu Roxana-Lucia titular
Asist. Univ. Cherciu Laura Ioana titular
Asist. Univ. Cherciu Marius titular
Asist. Univ. Cornitescu Marius titular

Cadrele didactice universitare ale colectivului disciplinei activeaza in multiple specialitati medicale ceea ce contribuie la adaptarea invatamantului de Fiziopatologie si Imunologie la realitatile clinice curente si implementarea aspectelor teoretice in problematica actuala  a practici medico chirurgicale.

Disciplina de Fiziopatologie  si Imunologie dispune de un amfiteatru de 60 locuri si cinci sali de lucrari practice pentru studenti iar in activitatea didactica printre altele se utilizeaza mijloace actuale, moderne de suport didactic de tipul videoproectoarelor, laptopurilor etc.

Dispunem si de  trei laboratoare de cercetare cu profil de imunochimie, imunogenetica si  biologie moleculara.

Curs si lucrari practice de Fiziopatologie cu predare in limba romana si engleza pe durata a doua semestre.

Obiectivele disciplinei sunt:

  • cunoasterea suficient de detaliata a principalelor mecanisme implicate in reactiile de aparare ale organismului (reactia inflamatorie, hemostaza – ca reactii locale postagresive si reactia sistemica postagresiva) si patologiile acestora;
  • cunoasterea detaliata a mecanismelor patologiei pe aparate (cord, plaman, rinichi, ficat, pancreas etc) si a metodologiei de investigatie paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului functional pozitiv si diferential, a etapei evolutive (cand este cazul).

Curs de Imunologie fundamentala cu predare in limba romana si engleza pe durata a doua semestre.

Obiectivele disciplinei sunt:

  • cunoasterea biologiei celulare si moleculare a raspunsului imun umoral si celular la normal cu referinta la tipurile de celule implicate, caracteristicile fenotipice ale acestora, mecanismelor lor de activare, functiilor lor efectorii;
  • cunoasterea principalelor capitole de imunopatologie de importanta majora pentru practica medicala curenta; cunoasterea principalelor metode de investigatie imunologica pentru stabilirea unui diagnostic functional corect.

Activitati de cercetare in domeniul Imunogiei fundamentale si imnuopatologiei

CURRICULA cursului de FIZIOPATOLOGIE

  1. Curs introductiv – obiectul fiziopatologiei, prezentarea istoricului catedrei, notiuni despre boala, teren, ereditate, etiologie, patogenie, principii despre mecanismele de aparare la nivel celular, tisular si sistemic
  2.  Patologia reactiei inflamatorie (RI) – definitia inflamatiei si comentarii, incadrarea in randul RLPA, etiologia, inductorii solubili ai RI, modificarile vasculare locale, celulele proinflamatorii ,diapedeza, chemokinezia,  fagocitoza, citotoxicitatea. Refacerea tisulara postinflamatorie Patrologia inflamatiei.
  3. Patologia hemostazei – definitie, relatia cu alte RLPA, schema moderna a hemostazei in vivo. Trombocitopenii;  tulburari de aderare si  agregare plachetara. Fiziopatologia etapei de initiere a hemostazei. Fiziopatologia fazei de amplificare a hemostazei (deficite de generare a tenazei  -Hemofilia A, B, deficitul Rosenthal); deficitul de generare a protrombinazei – deficitul Steward – Prower, parahemofilia Owren, hipoprotrombinemia; deficitul de fibrinoformare – primar, secundar. Hipovitaminoza K . Sindroamele de hipercoagulabilitate , fiziopatologia CID
  4. Socul – definitie, etapele de principiu a starilor postagresionale socogene. RSPA – mecanismele declansarii, reactia simpatoadrenergica, raspunsul neuroendocrin. Clasificarea socului hipovolemic. Mecanismele compensatorii cardiohemodinamice, metaqbolice . Mecanismele decompensarii circulatorii periferice si cardiace. Socul cardiogen. Socul septic . Notiuni despre MODS si importanta patogenica a SIRS
  5. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic – rapel fiziologic despre sistemele tampon plasmatice, rolul respiratiei si rinichiului in mentinerea homeostaziei EAB. Clasificarea tulburarilor EAB. Acidozele metabolice. Alcalozele metabolice. Acidoze respiratorii. Alcaloze respiratorii. Importanta tulburarilor EAB la nivel sistemic.
  6. Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic – deshidratari/hiperhidratari izo-, normo- si hipotone. Hipo- si hipernatremii. Hipo- si hipopotasemii.
  7. Fiziopatologia metabolismului glucidic – Fiziopatologia sindroamele hipoglicemice si consecintele organice ale acestora. Fiziopatologia sindroamelor hiperglicemice – prezentarea generala a diabetului zaharat, etiologie, etape evolutive si principalele criterii de diagnostic ale acestora. Diabetul zaharat de tip I. Diabetul zaharat de tip 2. Complicatiile acute ale diabetului zaharat. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat.
  8. Fiziopatologia metabolismului lipidic – circuitul lipidelor in organism. Hiperlipemii primare monogenice. Hiperlipemii primare poligenice. Hiperlipemii secundare. Hipolipemii secundare .
  9. Fiziopatologia insuficientei cardiace – definitia sindromului si comentarii, rapel de fiziologie – presarcina, inotropism, postsarcina. Fiziopatologia IC prin cresterea presarcine  Fiziopatologia IC prin scaderea presarcinei. Fiziopatologia IC prin tulburarea contractilitatii moicardice. Fiziopatologia IC prin creasterea postsarcinei. Mecanismele cardiace si extracardiace de compensare. Fiziopatologia cardiomiopatiilor. Fiziopatologia disritmiilor. Defecte cardiace congenitale.
  10. Fiziopatologia insuficientei respiratorii. Rapel fiziologic despre mecanica ventilatiei, despre perfuzia pulmonara si schimburile gazoase alveolo-capilare. Clasificarea insuficientei pulmonare. Inegalitatea raportului ventilatie – perfuzie in unitatile functionale pulmonare: distributia neuniforma a aerului inspirat, distributia neuniforma a perfuziei capilare pulmonare, efectele inegalitatii raporturilor V/Q asupra schimburilor gazoase. Hipoventilatia alveolara globala. Tulburari de difuziune a gazelor respiratorii. Sunturile dreapta – stanga. Fiziopatologia semnelor clinice ale insuficientei pulmonare. Sindromul umoral din insuficienta pulmonara.
  11. Fiziopatologia insuficientei renale cronice – definitie si incadrare actuala a sindromului. Teoria nefronilor intacti. Teoria nefronilor patologici. Stadializarea IRC. Fiziopatologia marilor sindroame din IRC. Fiziopatologia manifestarilor clinice din IRC.
  12. Fiziopatologia insuficientei hepatice (IH) – definitie si etiologie.si clasificare. Stadiile decompensarii si consecintele decompensarii hepatice. Metabolismul proteic in IH –. Metabolismul glucidic in IH. Metabolismul lipidic in IH. Modificari endocrine in IH. Tulburarile EAB in IH. Tulburarile HE in IH. Decompensarea vasculara. Encefalopatia portocava.

Lucrări de laborator

  • Electrocardiografia – ECG normal, supraincarcari atriale si hipertrofii ventriculare, blocurile intraventriculare, sindroamele de preexcitatie, cardiopatia ischemica, aritmii, diselectrolitemii
  • Investigatia hemostazei
  • Investigatia anemiilor
  • Investigatia echilibrului acidobazic
  • Investigatia ecilibrului hidroelectrolitic
  • Investigatia metabolismului glucidic.
  • Investigatia metabolismului lipidic
  • Investigatia metabolismului protidic
  • Investigatia respiratiei
  • Investigatia rinichiului
  • Investigatia ficatului

CURRICULA Cursului de  IMUNOLOGIE

  1. Curs introductiv – obiectul imunologiei, scurt istoric al imunologiei, logica de ansamblu a organizarii sistemului imun si a celor doua tipuri de raspunsuri, logica de ansamblu a abordarii capitolelor si importanta si locul imunologiei clinice in domenii de practica medicala ca diversele specialitati medicale si chirurgicale
  2. Antigenul – definitie si comentarii
  3. Celulele prezentatoare de Ag – definitia si rolul de principiu a APC.
  4. Populatiile limfocitare si markerii lor de suprafata – clasificarea morfologica a limfocitelor. Organizarea de ansamblu a sistemului imun si generalitati despre derularea raspunsurilor imune intrasplenic si intraganglionar
  5. Raspunsul imun umoral (RIU) – generalitati despre secventa de activare si secventa de retrocontrl a RIU
  6. Imunoglobulinele – definitie, structura de prncipiu si clasele sau izotipurile de Ac.
  7. Sistemul complementului – definitie, functii de principiu ale complementului
  8. Raspunsul imun celular (RIC) – definitie si functiile de principiu
  9. Reactiile de hipersensibilitate (HS): diferentierea raspunsurilor imune normale de cele patologice.Definitia si clasificarea HS
  10. Hipersensibilitatea de tip II: definitie, etapele de principiu a desfasurarii HSII (activarea complementului, inflamatia acuta, ADCC)
  11. Hipersensibilitate de tip III – definitie, complexele imune (CI) la normal (origine, particularitati cantitative si calitative, notiunea de hiatus imunologic)
  12. Hipersensibilitatea de tip IV – definitie, privire critica asupra incadrarii HSIV in clasificarea lui Gell si Coombs. Etapele de principiu a desfasurarii HSIV.
  13. Toleranta imuna – definitie, toleranta innascuta si toleranta dobandita si mecanismele generale de inductie a tolerantei.
  14. Autoimunitatea – definitie, clasificarea BAI
  15. Imunodeficienta inascute si dobandite
  16. Apararea antitumorala/ anticanceroasa

Lucrari de  licenta  : temele abordate fac parte din probematica cursurilor de fiziopatologie si imunologie precum si din temele de cercetare aflate in curs de desfasurare.

Marea majoritate a temelor de doctorat abordate in cadrul catedrei noastre vizeaza mai ales aspecte de imunogenetica, imunochimie si inca altele de interes nu numai pentru studiul aspectelor teoretice din diversele domenii ci si de interes pentru activitatea clinica.

Tematicile de Fiziopatologie  si Imunologie sunt afisate permanent la sediul catedrei.

  • neurotrofine
  • citokine
  • imunitate innascuta
  • imunogenetica
  • real- time PCR
  • CEEX Modul III  „Promovarea in parteneriat european si international a cercetarii biomedicale in conditii extreme de viata”.Membrii al echipei de cercetare Sef lucrari Dr. Gheorghiu Mihaela, Dr. Biol Pasarica Daniela
  • Proiect coordonat de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Microtehnologie, IMT- Bucuresti, finantat din Programul National de Cercetare PN II, Centrul National de Management Programme, Programul 4, « Parteneriate in domeniileprioritare ». cu titlul « BIOCHIP CU MULTI-ALERGENE REALIZAT PRIN TEHNOLOGIA MICROARRAY (MAMA) ». Membrii participanti : Prof. Univ. Dr. Constantin Bara, Asist.Univ. Dr. Camelia Berghea, Conf. Univ. Dr. Mihnea Serban, Sef lucr.Dr. Gheorghiu Mihaela, Biol. Daniela Pasarica,Cercet Olivia Popa, Cercet Dr. Sfrent Roxana
  • TC 28350/04.11.2013, perioada desfasurarii: 2013-2015, proiect castigat prin competitia organizata de Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti, România cu titlul „Studiul variabilităţii şi expresiei genei interleukinei 1A la pacienţii români cu spondilita anchilozantă”.Director de proiect: Dr. Olivia Popa
  • Proiect POSDRU„CERO – PROFIL DE CARIERĂ: CERCETĂTOR ROMÂN”, cod 159/1.5/S/135760, Axa prioritară 1„Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”, perioada desfasurarii: 2014-2015 UMF „Carol Davila”, Bucuresti, Romania. Cercetator post-doctoral in grupul tinta: Dr. Olivia Popa
  • Proiect IDEI „Asocieri genetice secundare in spondiloartrite seronegative”, cod ID_695, Contract de finantare nr. 311/2007. Proiect de Cercetare Exploratorie in cadrul Programului PN II finantat de UEFISCSU; perioada de desfasurare: 2007-2010, UMF „Carol Davila”, Bucuresti, România Membru doctorand in proiect: Olivia Popa
  • Popa M. OliviaCherciu Marius, Cherciu I. Laura, Dutescu I. Monica, Bojinca Mihai, Bojinca Violeta, Bara Constantin, Popa O. Luis. ERAP1 and ERAP2 genes variations influence the risk of Psoriatic Arthritis in Romanian population Arch. Immunol. Ther. Exp., 2016, 64(1):123–129 (revista cotata ISI, Current impact factor: 2,040)
  • Cherciu M, Popa LO, Bojinca M, Dutescu MI, Bojinca V, Bara C,Popa OM. Functional variants of ERAP1 gene are associated with HLA-B27 positive spondyloarthritis. Tissue Antigens. 2013; 82:192-196 (revista cotata ISI, Current impact factor: 2,046)
  • Popa OM, Kriegova E, Popa L, Schneiderova P, Dutescu MI, Bojinca M, Bara C, Petrek M. Association study in Romanians confirms IL23A gene haplotype block rs2066808/rs11171806 as conferring risk to psoriatic arthritis. 2013 63(1):67-73 (revistacotata ISI, Current impact factor: 3,488)
  • Olivia M. Popa, Mihai Bojinca, Violeta Bojinca, Monica I. Dutescu, Mihaela Meirosu, Ruxandra E. Caisan, Claudia Ciofu, Constantin Bara and Luis O. Popa, A Pilot Study of the Association of Tumor Necrosis Factor Alpha Polymorphisms with Psoriatic Arthritis in the Romanian Population J. Mol. Sci. 2011, 12(8), 5052-5059 (revista cotata ISI, Current impact factor: 3,226)
  • Popa O. M., L. Popa, M. I. Dutescu, M. Bojinca, V. Bojinca, C. Ciofu, Bara, F. Mrazek, M. Petrek, HLA-C locus and genetic susceptibility to psoriatic arthritis in Romanian population, Tissue Antigens 77:325-328, 2011 (revista cotata ISI, Current impact factor: 2,046)
  • Popa O. M., M. Bojinca, V. Bojinca, C. Ciofu, M. I. Dutescu, A. Bardan, R. Sfrent-Cornateanu, M. Petrek, Bara, L. Popa, Distribution of HLA-B27 in Romanian spondyloarthritides patients, International Journal of Immunogenetics 2010, 37:513-516 (revista cotata ISI, Current impact factor: 1,093).
  • Pasarica D.,Gheorghiu M., Trandafir T., Toparceanu F., Belotu C.,  Ichim L.,  Neurotrophin -3, Tumoral Necrosis Factor α and Interleukin 6 correlations in serum and cerebrospinal fluid of ischemic stroke patients- preliminary result. Romanian Archives of Microbiology and Immunology, vol.64, no. 1- 4, pg, Ian-Dec 2005.
  • Păsărică D,Gheorghiu M, Trandafir T, Bleotu C, Ichim L, Stoian M.,  Cytokines markers in the prognosis of neuroinfections to the central nervous systemProceedings of the Romanian Academy;  Vol 11. Issue 1, January-April 2009, pag 15-19.
  • Mihaela Gheorghiu, Daniela Pasarica, Coralia Belotu, Loretta Ichim,Traian TrandafirThe role of Neurotrophin 3 (NT-3) on the Innate Immunity cytokines in patients with ischemic stroke (IS)Articol in extenso, in apendix la International Proceedings Division of the 2nd European Congress of Immunology, ISBN 978-88-7587-522-0 Editors Reinhold E. Schmidt pg. 545-549. 2009
  • Badiu D.C., Paunescu V., Manea C., Vladoiu T., Pasarica D., Principii ale tratamentului antiinfectios in peritonitele acute difuze produse prin perforatie. Viata Medicala, Nr 16, 22 aprlie 2011, pag 6 CNCSIS CATEGORIA B
TOP