Disciplina Biologie Celulara, Moleculara si Histologie

Prof. Univ. Hinescu Mihail-Eugen titular
Prof. Univ. Constantinescu Stefan Niculae titular
Conf. Univ. Gheorghisan-Galateanu Ancuta-Augustina titular
Conf. Univ. Cretoiu Sanda-Maria titular
Conf. Univ. Gherghiceanu Mihaela titular
Sef Lucrari Bausic Vasilica titular
Sef Lucrari Radu Eugen titular
Sef Lucrari Ceafalan Laura-Cristina titular
Sef Lucrari Manole Catalin-Gabriel titular
Sef Lucrari Enciu Ana-Maria titular
Sef Lucrari Popa Maria Linda titular
Asist. Univ. Adam Mihaela Madalina titular
Asist. Univ. Popescu Alexandru Cristian determinat
Asist. Univ. Serboiu Sorina Crenguta titular
Asist. Univ. Draghia Alina-Catalina titular
Asist. Univ. Vasilescu Mihaela-Elena titular
Asist. Univ. Cretoiu Dragos titular
Asist. Univ. Curici Antoanela titular
Asist. Univ. Caravia Laura-Georgiana titular
Asist. Univ. Pirvulet Viviana-Adriana titular
Asist. Univ. Tanca Antoanela titular
Asist. Univ. Huica Radu-Ionut titular
Asist. Univ. Pavelescu Luciana-Alexandra titular
Asist. Univ. Niculite Cristina-Mariana titular
Asist. Univ. Soare Dan Sebastian determinat
Asist. Univ. Fertig Tudor Emanuel titular
Asist. Univ. Niculae Andrei Marian determinat

Disciplina de Biologie Celulară, Moleculară și Histologie cuprinde  26 de cadre didactice titulare care asigură predarea a două discipline obligatorii, atât pentru seriile de studenți cu predare în limba română, cât și pentru modulul cu predare în limba engleză (Biologia Celulară, anul I/ un semestru și Histologia, anul II/ ambele semestre) și a unei discipline opționale (Medicina Moleculară). Activitatea didactică constă în cursuri, demonstrații, lucrări practice, seminarii, examen practic și examen final oral la sfârșitul fiecărui semestru pentru disciplinele obligatorii, respectiv test pentru disciplina opțională. Colectivul disciplinei este format din cadre didactice cu experiență atât în domeniul educativ, cât și în cercetare sau în domeniul medical, majoritatea membrilor disciplinei desfășurînd concomitent cu activitatea didactică, activitate de cercetare în cadrul laboratoarelor din Institutul Național de Patologie “Victor Babeș” sau având integrare clinică în diferite unități sanitare.

Principala direcţie de acțiune a colectivului disciplinei în domeniul educației o reprezintă îmbunătățirea și diversificarea metodelor de predare  a cursurilor și de desfășurare a demonstrațiilor și lucrărilor practice. Cadrele de predare sunt preocupate în permanență de conceperea modernă a cursurilor, într-o manieră accesibilă și eficientă pentru învățare și cu accent pe implicațiile medicale aferente. În cadrul lucrărilor practice obiectivul principal este însușirea unor abilități în urma cărora studenții să dobândească capacitatea de a manevra cu ușurință microscopul optic  și de a recunoaște structurile histologice examinate. Colectivul disciplinei este preocupat și de actualizarea periodică a suportului de cursuri și lucrări practice prin dezvoltarea platformei multimedia reprezentată de site-ul disciplinei (www.histology.ro), în scopul punerii la dispoziția studenților, atât a materialului didactic relevant, cât și a unor informații și date cu caracter științific de actualitate și de mare interes. Elaborarea de materiale tipărite, adaptate cerințelor și particularităților momentului actual, de tipul suport de curs, atlas de biologie celulară/ histologie sunt și ele obiective prioritare în activitatea colectivului.

În domeniul cercetării științifice există o permanentă preocupare  pentru dezvoltarea unor colaborări și parteneriate cu alte universități și institute de cercetare, precum și pentru valorificarea rezultatelor cercetării prin elaborarea și publicarea de cărți/capitole în edituri naționale și internaționale, publicarea de lucrări științifice în reviste cotate ISI, reviste indexate în baze de date internaționale sau în volumele conferințelor naționale și internaționale.

Principalele direcții de cercetare ale colectivului disciplinei sunt:

  • Studiul celulelor interstiţiale Cajal-like/telocitelor în diferitele țesuturi și organe, cu implicare în regenerarea tisulară;
  • Modularea comportamentului celular cu monitorizarea în timp real prin diverse modelări experimentale;
  • Investigarea potențialului terapeutic al diverșilor compuși naturali sau de sinteză pe culturi celulare.

Între realizările de impact ale cercetării din disciplina noastră menționăm:

  • Descoperirea unui nou tip celular denumit celulă interstițială de tip Cajal/telocit;
  • Descrierea unui nou tip de sinapsă intercelulară (sinapsă stromală), realizată între telocite și alte tipuri de celule
  • Identificarea activității antiproliferative a unor compuși complecși de metale tranziționale fiziologice.

Activitatea de cercetare are la bază studii de microscopie electronică și confocală,  utilizarea echipamentelor destinate culturilor de celule și de investigare biochimică (electroforeză, spectrofotometrie).

Colectivul catedrei are ca obiectiv permanent susținerea studenților care doresc să desfășoare activitate de cercetare în cadul  displinei, stimularea participării acestora la manifestări științifice, cooptarea în redactarea unor publicații, etc.

BIOLOGIE CELULARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI  ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE

(1 semestru, curs 28 ore, lucrări practice 42 ore)

Număr de credite: 7

Cursuri

  • Obiectul şi istoricul biologiei celulare;
  • Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote;
  • Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei;
  • Transportul membranar. Semnalizarea transmembranară;
  • Joncţiunile intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii;
  • Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii;
  • Mitocondriile;.
  • Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos;
  • Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular;
  • Matricea citoplasmatică. Citosolul;
  • Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul;
  • Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară;
  • Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară.

Lucrări practice

  • Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare;
  • Tipuri de microscoape optice;
  • Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic;
  • Colorarea şi coloranţii în microscopia optică;
  • Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote;
  • Principii de histochimie şi histoenzimologie;
  • Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux;
  • Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru microscopul electronic de transmisie;
  • Membrana celulară. Joncţiuni celulare;
  • Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane;
  • Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane;
  • Analiza morfometrică a unei imagini microscopice;
  • Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei;
  • Nucleul: organizare ultrastructurală;
  • Ciclul celular. Diviziunea celulară;
  • Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman;

Bibliografie Biologie celulară

  1. Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter. Molecular Biology of the Cell. 6thedition, Garland Science, 2014
  2. Harvey Lodish, Arnold Berk, Chris A. Kaiser, Monty Krieger, Matthew P. Scott, Anthony Bretscher. Molecular Cell Biology, 7thedition, H.W. Freeman & Co., New York, 2012
  3. Ivan R. Nabi. Cellular Domains 1st edition, Wiley-Blackwell, 2011
  4. Gerald Karp, Cell and Molecular Biology: Concepts and Experiments, 7th edition, Wiley, 2013
  5. Steven R. Goodman. Medical Cell Biology. 3rd edition, Academic Press, 2007.
  6. Thomas D. Pollard, William C. Earnshaw, Jennifer Lippincott-Schwartz, Cell Biology, with Student Consult Online Access, 2nd edition, Saunders, 2008

Tematica pentru Disciplina Biologie Celulară, Moleculară și Histologie

  1. Membrana celulară: organizarea moleculară, funcții, specializările de suprafață, joncțiunile intercelulare, receptorii și sistemele de mesageri secunzi;
  2. Nucleul: structură, ultrastructură, funcții;
  3. Organitele citoplasmatice: mitocondria, complexul Golgi, reticulul endoplasmic, lizozomii, peroxizomii, citoscheletul;
  4. Țesutul epitelial: epiteliile de acoperire, epiteliile glandulare;
  5. Țesutul conjunctiv: celulele conjunctive, matricea extracelulară;
  6. Țesutul muscular neted, striat scheletic și cardiac;
  7. Măduva osoasă hematogenă: hematopoieza;
  8. Organele limfoide: ganglionul limfatic, splina, timusul, amigdalele;
  9. Aparatul cardiovascular: endocardul, pericardul, miocardul, arterele, venele, capilarele;
  10. Aparatul excretor: structura generală rinichiul, nefronul, tubii uriniferi, bariera de filtrare, ureter, vezica urinară.

Bibliografie

  • Anthony Mescher.  Junqueira’s Basic Histology: Text and Atlas, 14th edition McGraw-Hill Medical, 2016
  • Wojciech Pawlina.  Histology  A Text and Atlas, 7th edition, 2016
  • Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter. Molecular Biology of the Cell. 6thedition, Garland Science, 2014
  • Don Fawcett, Ronald Jensh. Bloom and Fawcett: Concise Histology, Ed. Arnold, 2002
  • Thomas D. Pollard, William C. Earnshaw, Jennifer Lippincott-Schwartz. Cell Biology, with Student Consult Online Access, 2nd edition, Saunders, 2008
  • William K. Ovalle PhD and Patrick C. Nahirney. Netter’s Essential Histology, Ed. Elsevier, Ed. 1, 2008; Ed 2, 2013

 

  1. Celulele interstiţiale Cajal-like/telocitele şi mecanismele de regenerare/reînnoire tisulară;
  2. Comunicarea intercelulară;
  3. Implicarea caveolelor în contracția mușchilor netezi;
  4. Terapii celulare și biomarkeri în cazul bolilor neurodegenerative;
  5. Diagnosticul molecular al leucemiilor
  1. Expression of 1, 2 and 3 caveolins in pancreatic cancers;molecular targets for diagnosis and therapy2006-2008 CEEX I
  1. Cartografierea celulelor interstiţiale Cajal-like in sistemul cardiovascular2006-2008 CEEX I
  1. The role of interstitial cells in skeletal muscle regeneration2011-2014 UEFISCDI PN-II-RU-TE-2011-3-0206 Ctr. TE32/2011
  1. Telocitele în regenerarea cardiacă (NEWHEART)2012-2016 UEFISCDI IDEI- PN-II-ID-PCE-2011-3-0134
  1. Înainte de boala Alzheimer: un nou mecanism de semnalizare a proteinei precursoare a amiloidului în creierul adultului sănătos2015-2017 PN II-RU-TE-2014-4-1531
  1. Manole CG, Cismaşiu V, Gherghiceanu M, Popescu LM. Experimental acute myocardial infarction: telocytes involvement in neo-angiogenesis. J Cell Mol Med. 2011;15(11):2284-96.
  1. Gherghiceanu M, Popescu LM. Cardiac telocytes – their junctions and functional implications. Cell Tissue Res. 2012;348(2):265-79.
  1. Cruceru ML, Neagu M, Demoulin JB, Constantinescu SN. Therapy targets in glioblastoma and cancer stem cells: lessons from haematopoietic neoplasms. J Cell Mol Med. 2013;17(10):1218-35.
  1. Cretoiu SM, Cretoiu D, Marin A, Radu BM, Popescu LM. Telocytes: ultrastructural, immunohistochemical and electrophysiological characteristics in human myometrium. 2013;145(4):357-70.
  1. Laura Cristina Ceafalan, Bogdan Ovidiu Popescu, Mihail Eugen Hinescu. Cellular players in skeletal muscle regeneration BioMed Reasearch International, 2014: 957014. doi: 10.1155/2014/957014.
  1. Gheorghiu M, Enciu A-M, Popescu BO, Gheorghiu E. Functional and Molecular Characterization of the Effect of Amyloid-β42 on an in vitro Epithelial Barrier Model. Journal of Alzheimer’s Disease. 2014;38(4):787-98.
  1. Gheorghisan-Galateanu AA, Hinescu MEEnciu AM. Ovarian adult stem cells: hope or pitfall? J Ovarian Res. 2014;7:71. doi: 10.1186/1757-2215-7-71.
  1. Leabu M, Nicolson GL. Cell secretion and membrane fusion: highly significant phenomena in the life of a cell. Discoveries. 2014;2(3): e30. DOI: 10.15190/d.
  1. Popescu LM, Curici A, Wang E, Zhang H, Hu S, Gherghiceanu M. Telocytes and putative stem cells in ageing human heart. J Cell Mol Med, 2015; 19(1):31-45.
  1. Niculite CM, Regalia TM, Gherghiceanu M, Huica R, Surcel M, Ursaciuc C, Leabu M, Popescu LM. Dynamics of telopodes (telocyte prolongations) in cell culture depends on extracellular matrix protein. Mol Cell Biochem. 2015;398(1-2):157-164.
TOP