Disciplina Anatomie Patologica

Prof. Univ. Sajin Maria titular
Prof. Univ. Costache Mariana titular
Prof. Univ. Plesea Iancu Emil titular
Conf. Univ. Costache Adrian titular
Conf. Univ. Becheanu Gabriel titular
Conf. Univ. Ceausu Mihail-Constantin titular
Sef Lucrari Olinca Maria-Victoria titular
Sef Lucrari Pop Florinel titular
Sef Lucrari Poteca Anca-Gabriela titular
Sef Lucrari Marcu Madalina-Lucia titular
Asist. Univ. Vrabie Camelia Doina titular
Asist. Univ. Ionescu Marilena-Doris titular
Asist. Univ. Iliesiu Andreea titular
Asist. Univ. Stanculescu Mihaela-Viorica titular
Asist. Univ. Voinea Oana Cristina determinat
Asist. Univ. Petre Nicoleta titular
Asist. Univ. Dumitru Vasile Adrian titular
Asist. Univ. Patrascu Oana Maria titular
Asist. Univ. Georgescu Tiberiu Augustin titular
Asist. Univ. Rosulescu Alexandra determinat
Asist. Univ. Ali Lelia determinat
Asist. Univ. Moldovan Valentin Tiberiu determinat

Cercetările ştiinţifice din domeniul morfologiei normale şi patologice în ţara noastră sunt strâns legate de activitatea catedrelor de specialitate din învăţământul medical superior. Atât anatomia (descriptivă şi topografică) cât şi histologia, embriologia, medicina legală și anatomia patologică s-au născut şi au făcut primii paşi odată cu primele forme de învăţământ medical. Primele date privitoare la anatomia patologică din literatura medicală românească se regăsesc în regulamentul Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1832) precum și în actele Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti (1857) sub preşedenţia doctorului Nicolae Kretzulescu.

În ceea ce priveşte anatomia patologică, bazele organizatorice ale dezvoltării acestei discipline au fost puse de dr.Carol Davila, prin înfiinţarea aşezământului anatomic de la Spitalul Colţea, unde au activat anatomo-patologul şi antropologul polonez Izidor Kopernicki şi doctorul Samuel Scheiber. Dr. Kopernicki organizează cadrul în care se desfăşurau cursurile şi lucrările de anatomie patologică astfel: la parterul clădirii existau un amfiteatru cu 50 de locuri şi săli de disecţie cu 10 mese, iar la etajul I exista un muzeu.Disciplina de Anatomie Patologică își desfășoară activitatea în cadrul INCD “Victor Babeș”din 1930, având ca prim titular pe Constantin Bacaloglu.

Cel mai vechi institut științific medical din țara noastră care azi poartă numele fondatorului său, Prof.dr. Victor Babeș, a fost înființat prin Legea nr.1197 publicată în “Monitorul Oficial” nr. 21/28.04.1887. După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, denumirea așezământului devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a funcționat apoi sub auspiciile Ministerului Instrucțiunii Publice până la 2 martie 1925, când printr-o nouă lege capătă titlul de InstitutulDr. Victor Babeș”. Inaugurarea institutului a avut loc în ședința de la 20 noiembrie 1887, când Victor Babeș și-a ținut cursul introductiv despre cauzele bolilor infecțioase. “Institutul Antirabic” din cadrul acestei instituții își începe activitatea în 1888. Institutul antirabic de la București era al treilea din lume, iar introducerea tratamentului antirabic urma la mai puțin de 3 ani de la aplicarea acestuia pe om, la Paris, de Louis Pasteur (6 iulie 1885).

În momentul venirii lui Victor Babeș la București, medicina românească era reprezentată mai ales de elevii școlii medicale înființate de Carol Davila, aceștia făcând față în mod onorabil problemelor de practică medicală curentă, în timp ce activitatea științifică era aproape inexistentă, iar marile progrese obținute de știința medicală mondială nu-și puteau găsi aplicațiile practice în igiena și profilaxia bolilor infecțioase sau a altor afecțiuni cu largi implicații sociale, ca pelagra.

Până la construirea, în 1899, a noului institut pe malul Dâmboviței, Institutul de Patologie și Bacteriologie a funcționat într-o clădire enormă, dar dărăpănată, și anume vechiul palat al Brâncovenilor, un timp și reședința domnească a lui Gheorghe Bibescu Vodă. Se făcuseră cu acel prilej amenajări improvizate în pripă, permițând adăpostirea laboratoarelor, a secției de vaccinare antirabică, a biobazeietc.

Noul institut, care cuprindea în afara laboratoarelor de anatomie patologică, bacteriologie, serologie și chimie, și câteva camere sterile, Institutul Antirabic (cu dispensarul antirabic), un muzeu, biblioteca, 3 săli de lucrări practice de anatomie patologică și bacteriologie pentru studenți și medici, o sală de autopsii, iar în curte o biobază, a funcționat ca atare pe aproape întreaga durată a directoratului lui Victor Babeș.

Victor Babeş a reuşit să creeze din aceste mici începuturi un institut de renume mondial, şi o tradiţie didactică şi de orientare ştiinţifică valabilă şi astăzi. Personalitate enciclopedică și eminent elev al lui Carl von Rokitansky, Rudolf Virchow (”părintele patologiei moderne”) elev și colaborator al lui Pasteur, Cornil, Charcot (la Paris), al lui Koch (la Berlin), al lui Arnold (la Heidelberg) şi Bollinger (la Munchen), precum și al lui Recklinghausen şi Waldeyer (la Strasbourg), Victor Babeș a fost inițial profesor al Facultății de Medicină din Budapesta.

În 1887, prin decret regal, Victor Babeş este chemat de la Budapesta şi numit profesor de patologie experimentală şi bacteriologie, încredinţându-i-se, totodată, şi sarcina de a înfiinţa un institut de patologie şi bacteriologie, lucru concretizat în 1899, iar din 1925 acesta îi va purta numele. Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost extrem de complexă şi de amplă. A publicat peste 1300 de lucrări, dintre care 25 de monografii, cea mai cunoscută fiind Les bacteries et leur role dans l’etiologie, anatomie et histologie pathologique des maladies infectieuses (în colaborare cu A. V. Cornil – 1885), primul tratat din lume de bacteriologie distins cu premiul Montyon al Academiei Franceze şi care a apărut la Paris în trei ediţii succesive (1885, 1886 şi 1890). În 1881 a descoperit bacilul morvei confirmat în 1883 de Loeffler.A descris pentru prima oară în domeniul patologiei corpusculii rabici în 1889, în citoplasma neuronilor din cornul lui Amon (hipocamp), descoperire confirmată de Aldechi Negri în 1902.A avut de asemena contribuții importante în studiul tuberculozei, pelagrei, holerei, leprei, sifilisului, babesiozelor, a patologiei sistemului nervos ș.a.

Pentru a înţelege mai bine suflul ştiinţific pe care l-a adus Victor Babeş în opera sa formatoare asupra medicinii româneşti, este suficient să-i enumerăm pe elevii şi colaboratorii săi principali: Gh. Marinescu, C. Levaditi, I. Puşcariu, P. Riegler, V. Sian, Gh. Proca, Fr. Rainer, Șt. Gh. Nicolau, M. Manicatide, C. Bacaloglu, A. Theohari, T. Mironescu, Titu Vasiliu, Aurel Babeș ș.a.

După moartea lui Victor Babeş Catedra de Anatomie Patologică a fost suplinită de prof. Gheorghe Proca, până la numirea Prof. C. Bacaloglu (1930); în acest timp, cursurile au fost susţinute de Aurel Babeş (care a pus bazele citopatologiei cervico-vaginale). În perioada interbelică, anatomia patologică se dezvoltă pe linia şcolii lui Victor Babeş, atât sub latura anatomo-clinică, prin C. Bacaloglu și  N. Gh. Lupu, cât şi pe linia citopatologiei experimentale şi a oncologiei, prin Aurel A. Babeş şi Emil Crăciun. După 1949 activitatea didactică și științifică este promovată, pe rând de: Augustin Mureșanu, Grigore Pambuccian, Ștefan I.Niculescu, Constantin Tașcă, Ioan Moraru, Paul Nicolescu, Florin Hălălău și Carmen Ardeleanu.

Anatomia patologică, “coloana vertebrală a medicinei bazată pe dovezi” este știința care se ocupă cu studiul cauzelor (etiologia), mecanismul apariției (patogeneza) și stabilirea diagnosticul final al bolilor pe baza studierii schimbărilor structurale, funcționale, macroscopice și microscopice ale organelor, țesuturilor, celulelor și ale structurilor subcelulare până la nivel molecular, survenite în urma unei suferințe/boli, totul în lumina și în completarea datelor clinice.

Anatomia Patologică asigură o gamă largă de investigații: examene citologice, inclusiv frotiurile cervico-vaginale colorate Babeș-Papanicolaou (prelevate convențional sau în mediu lichid), examene histopatologice (examen extemporaneu, fragmente tisulare prelucrate la parafină în colorații clasice și colorații speciale,teste imunohistochimice simple şi duale, precum și teste de biologie moleculară), la cele mai înalte standarde. Membrii acestei discipline sunt preocupați în permanență de asigurarea calității investigațiilor medicale în vederea elaborării diagnosticelor finale corecte.

Departamentele de Anatomie Patologică oferă servicii de diagnostic pentru toate tipurile de specimene aspirative, biopsice şi excizionale, examinarea complexă și completă a specimenelor biologice.De asemenea în cadrul serviciilor de anatomie patologică se desfășoarănecropsii în vederea stabilirii diagnosticului final/ cauza morții, metodă de mare valoare și în învățământul universitar și postuniversitar.

Cursurile cu studenții suntpredate de profesorii, conferențiarii și șefii de lucrări ai discipline în conformitate cu programa analitică permanent înnoită, corespunzătoareinformațiilor actuale ale patologiei, folosindu-se larg aporturile școlilor lui Victor Babeș, Emil Crăciun și Ioan Moraru, precum și experiența cadrelor didactice.

De-a lungul timpului cursurile au fost însoțite și de o documentare iconograficăvastă, fie aparținând colecției disciplinei, fie preluatădin materialele știintifice agreate de OMS sau din colecțiile personale ale cadrelor didactice.

Lucrările practice se desfășoară la INCD ”Victor Babeș”și în spitalele unde cadrele didactice își desfășoară activitatea de integrare clinică.

Evaluarea studenților, la sfârșitul fiecărui semestru, cuprinde unexamen practic și numai după promovarea acestuia studenții sunt eligibili pentru a susține și examenul teoretic.

Modul de evaluare al studentului:

  • Examenul practic include examinarea a 2 preparate histopatologice. Semestrul I- un preparat din patologia generală și unul din patologia tumorală. Pentru semestrul II – două preparate histopatologice, din patologia pe aparate și sisteme.
  • Examenul teoretic (2 subiecte*):
  1.  cunoştinţe pentru nota 5: definirea leziunilor prezentate la curs și la lucrările practice;
  2. cunoştinţe pentru nota 10: înțelegerea leziunilor și posibilitatea de a demonstra o gândire medicală pe baza cunoștințelor acumulate.

subiectele de examen sunt afișate la secretariatul disciplinei și sunt întocmite în conformitate cu tematica aprobată de UMF ,,Carol Davila” respectând curicula programei analitice a disciplinei de Anatomie Patologică

Infrastructura didactică și baza materială:

  • Amfiteatrul ”Ioan Moraru” (situat la parterul INCD ”Victor Babeș”)- capacitate de aproximativ 100 locuri
  • Amfiteatrul ”Victor Babeș” (situat la etajul I al INCD ”Victor Babeș”)- capacitate de aproximativ 210 locuri
  • Amfiteatrul Spitalului Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila – capacitate de aproximativ 200 locuri
  • Amfiteatrul Spitalului Clinic Dr.Ion Cantacuzino – capacitate de aproximativ 200 locuri
  • 3 Săli de lucrări practice (situate la etajul I al INCD ”Victor Babeș”) – dotări: 15 microscoape Nikon Eclipse E100-LED, 20 microscoape Nikon SE, videoproiectoare, laptopuri.
  • Sala de lucrări practice ,,Prof. dr. Constantin Tașcă’’- Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) capacitate 30 locuri- Departament Anatomie Patologică – dotări: 15 microscoape Nikon Eclipse E100-LED, 10 microscoape Nikon SE, microscop Nikon E200 cu videoproiecție, videoproiector, microscop Nikon cercetare cu preluare imagine digital/analog, sală macroscopie, prosectură modernă în care studenții pot asista la autopsii demonstrative.
  • Sala de lucrări practice Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan”- Serviciul Anatomie Patologică, capacitate 30 locuri; microscoape Nikon, sală orientat piese macroscopice, sală autopsii.
  • Sala de lucrări practiceSpitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino- Serviciul Anatomie Patologică, capacitate 20 locuri, microscoape Nikon.

Bibliografie (Disciplina Anatomie Patologică Facultatea de Medicină – UMF ”Carol Davila” București)

  1. Curs de Anatomie Patologică. Ediția a II-a revizuită și adăugită, Maria Sajin, Adrian Costache, Ed. Cermaprint, 464 pag., București 2005, ISBN973-87012-9-5;
  2. Robbins PATOLOGIE: Bazele Morfologice și Fiziopatologice ale Bolilor, ediția a IX-a, Vinay Kumar, Abul K. Abbas, Editura: Medicală CALLISTO, 2015, ISBN: 9786068043166
  3. Robbins and Cotran Pathologic Basis of Disease, Professional Edition (IX), Vinay Kumar & Abul Abbas & Jon Aster, Editura: Elsevier, 2014, ISBN: 9780323266161
  4. Rubin’s Pathology Clinicopathologic Foundations of Medicine, ediția a VII-a, David S Strayer MD, PhD , Emanuel Rubin MD, Editura: Lippincott Williams & Wilkins, 2014, ISBN: 9781451183900
  5. Curs de Anatomie Patologică – Carmen Ardeleanu, Florin Hălălău, Mihai Ceauşu, ed. “Cartea Universitară”, Bucureşti, 2004
  6. Anatomie Patologică – sub redacția Prof. Florin F. Hălălău, Editura Medicală, București, 2003. ISBN 973-39-0495
  7. Îndrumar de lucrări practice de morfopatologie – partea generală, Mariana Costache, Gabriel Becheanu, Ed. Universitară”Carol Davila”, București, 2007, ISBN:978-973-708-233-6
  8. Îndrumar de lucrări practice de morfopatologie – partea specială, Gabriel Becheanu, Mariana Costache, Ed. Universitară ”Carol Davila”, București, 2007
  9. Breviar de histopatologie (text și atlas de lucrări practice pentru studenți), Carmen Ardeleanu, Mihai Ceaușu, Ed. Universitară”Carol Davila”, București, 2005
  10. Pathology secrets, Ivan Damjanov, Ed. Elsevier Mosby, Copyright 2002, 2008

Disciplina de Anatomie Patologică a UMF ”Carol Davila”, beneficiază de o platformă de e-learningce poate fi accesată gratuit la adresa: http://www.epathology.ro.

Platforma se adresează studenților și rezidenților interesați de studiul Anatomiei Patologice și are ca scop modernizarea și eficientizarea sistemului de predare-învățare. (Coordonator știintific principal: Conf. univ. dr. Mihail Constantin Ceaușu). În cadrul platformei poate fi accesat și un atlas de histopatologie virtual (http://morfopat.medicalstudent.ro/)

Membrii disciplinei de Anatomie Patologică încurajează și recomandă participarea activă în cadrul asociațiilor și societăților profesionale din domeniul Patologiei:

http://www.rompath-iap.ro/page0/page0.html

Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor / conferențiar universitar în Anatomie Patologică (activităţile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Universitare de Anatomie Patologică şi în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo-patolog cu experienţă îndelungată. Principalele centre de pregătire din București sunt: Spitalul Universitar de Urgență București, INCD ”Victor Babeș”, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic Dr. Ion Cantacuzino și Institutul de Medicină Legală”Mina Minovici”.

Durata rezidențiatului: 5ani. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat.Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi în alt centru bine utilat, din țară sau străinătate.

Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregătire de 5 ani şi după promovarea unui examen final, scris şi practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie promovarea tuturor stagiilor de pregătire și frecventarea zilnică activităților desfășurate în prosecturi, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectură), Laborator de cito – histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laboratoare de Microscopie electronică şi de Biologie Moleculară.

Mai multe detalii privind metodologia desfășurării stagiilor, curricula de pregătire în specialitate, structura și durata stagiilor de pregătire precum și detalii privind desfășurarea examenului de specialitate se regăsesc pe site-ul oficial al Ministerului Sănătății:  http://www.ms.ro

În cadrul disciplinei de Anatomie Patologică se desfășoară cursuri de pregătire și pentru rezidenții din specialitățile: dermatologie, oncologie, radioterapie, urologie.

Admiterea la studiile universitare de doctorat în specialitatea Anatomie Patologică se face după obținerea acordului cadrelor didactice universitare abilitateși în funcție de locurile disponibile.

Pentru sistemul de studii doctorale în sistem bugetat (inslusiv cu bursă) admiterea se face pe baza unui examen scris, cu 10 subiecte din specialitatea Anatomie Patologică.

Pentru sistemul de studii doctorale în regim cu taxă admiterea se face pe bază de dosar și în funcție de locurile disponibile, aprobate de UMF ”Carol Davila” pentru anul în curs.

Mai multe detalii privind metodologia și calendarul susținerii probelor de admitere la doctorat pot fi accesate la adresa: http://www.umf.ro/index.php/scoala-doctorala

  • Patologie
  • Anatomie Patologică
  • Histopatologie
  • Microscopie
  • Macroscopie
  • Imunohistochimie
  • Biologie Moleculară
  • Sajin Maria: membru în echipa de cercetare a proiectului PN-II-PT-PCCA-2013-4-1097, nr: 1949; “Microsenzori de tip multimode bazați pe materiale micro și nanostructurate, cu aplicații în analiza biomedicală”, în perioada 2014 – 2017
  • Sajin Maria: tutore în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/141531 – „Dezvoltarea resurselor umane – doctoranzi şi postdoctoranzi – pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii”, în perioada 2014-2015, încheiat între Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş” având ca partener UMF ”Carol Davila” București.
  • Sajin Maria: titular de curs și monografii în instruirea ”instructorilor” din specialitățile de anatomie patologică (4) și de medicină de laborator (8), în cadrul proiectului POSDRU/63/3.2/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”, Programul de formare pt. screening în cancerele de col uterin, sân și colo-rectale, în perioada 2012 – 2013.
  • Costache Mariana: Responsabil de proiect, PNCDI2 42-162 “Factori predictivi ai răspunsuluiserologic, imagistic şi histologic hepatic la pacienţiicu obezitate morbidă şi ficat gras nonalcoolic supuşichirurgiei bariatrice, în perioada 2008 – 2011.
  • Costache Mariana: Responsabil de proiectPNCDI2 62-055 “Aplicaţii biomedicale alespectroscopiei de THZ: Diagnosticul precoce alcancerului”, în perioada 2008 – 2011
  1. Sajin,A. M. Lazăroiu, A.E, Chefani, G. Simion, M. Costache, M. Georgescu, I. D. Căruntu, D. Secară, M. Cârstoiu; Evaluating the malignancy potential in endometrial hyperplasia through proliferation markers ki-67 and PCNA and tumor suppressor gene designated pten (108); 3-rd Intercontinental Congress of Pathology, Barcelona, Spania, 17-22 mai 2008, published in Virchows Archiv, ISSN 0945-6317, Cotat ISI, IF=2,082
  2. Sajin, M. C. Luchian, A. Hodorogea Prisăcaru, A. Dumitru, O. M. Pătraşcu, D. Costache, D. Dumitrescu, O. Simionescu, A. M. Oproiu, M. Costache; Trichilemmal carcinoma – a rare cutaneous malignancy; a report of two cases; Romanian Journal of Morphology and Embryology vol. 55 number 2, suppl. / 2014, IF=0,620
  3. Ceaușu, S. Hostiuc, M. Sajin, G. Roman, O. Nicodin, D. Dermegiu. Gestational Lung Adenocarcinoma: Case Report. International Journal of Surgical Pathology 22(7) · April 2014, DOI: 10.1177/1066896914531816
  4. Becheanu, M.Manuc, M.Dumbravă, V.Herlea, M.Hortopan, M.Costache. The evaluation of interstitial Cajal cells distribution in non-tumoral colon disorders. Rom J Morphol Embryol. 2008;49(3):351-5.
  5. Costache, L. T. Desa, L. Elena Mitrache, O. M. Pătraşcu, A. Dumitru, D. Costache, E. Albu, M. Sajin, O. Simionescu; Cutaneous verrucous carcinoma – a report of three cases with review of literature; Romanian Journal of Morphology and Embryology vol. 55 number 2 / 2014, ISSN 1220-0522, IF=0,620;
  6. Simionescu, B. O. Popescu, M. Costache, E. Manole, S. Spulber, M. Gherghiceanu, A. Blum; Apoptosis in seborrheic keratoses: an open door to a new dermoscopic score;J.Cell.Mol.Med.2012Jun;16(6):1223-31.doi:10.1111/j.1582-4934.2012.01558.x. IF=4,8
  7. Costache, O. M.Pătraşcu, A. Dumitru, D. Costache, L. M. Voinea, O. Simionescu, M. Sajin; Histopathological findings concerning ocular melanomas; Romanian Journal of Morphology and Embryology vol. 55 number 2 suppl. /2014, ISSN 1220-0522, IF=0,620
  8. Bassotti, V.Villanacci, D.Creţoiu, S. M.Creţoiu, G.Becheanu. Cellular and molecular basis of chronic constipation: taking the functional/idiopathic label out. World J Gastroenterol. 2013 Jul 14;19(26):4099-105. doi: 10.3748/wjg.v19.i26.4099.
  9. Magro, C.Langner, A.Driessen, A.Ensari, K.Geboes, G. J.Mantzaris, V.Villanacci, G.Becheanu, P.Borralho Nunes, G.Cathomas, W.Fries, A.Jouret-Mourin, C.Mescoli, G.de Petris, C. A.Rubio, N. A.Shepherd, M.Vieth, R.Eliakim; European Society of Pathology (ESP); European Crohn’s and Colitis Organisation (ECCO). European consensus on the histopathology of inflammatory bowel disease. J Crohns Colitis. 2013 Nov;7(10):827-51. doi: 10.1016/j.crohns.2013.06.001. Epub 2013 Jul 17
  10. Stănescu A. D., Nistor I., Potecă A. G., Diţescu D., Comănescu M. Prognostic biomarkers in endometrial adenocarcinoma. Rom J Morphol Embryol. 2014;55(4):1339-44.
TOP