“Alege să fii sănătos!”- un proiect al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
Fumator activ sau pasiv , ce trebuie să ştim?
Prof.dr.Florin Mihălţan – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie
Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor căt şi nefumătorilor (prin expunere la fumat pasiv şi/sau involuntar). Fumatul deşi este greu de crezut omoară mai multi oameni decat alcoolul, accidentele de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc . Cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt în primul rând copiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului.
Speranţa de viaţă a fumătorilor scade în medie cu 10 ani faţă de nefumători. Această consecinţă se realizează prin multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor cauzal sau de risc. Astfel tabagismul induce 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legătură cu fumatul sunt cancerul gurii și al gâtului ,al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului , vezicii urinare, colului uterin,bolile leucemice,etc. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ormai mare la sexul masculin şi de 13 ori mai mare la sexul feminin.Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumătorul activ sunt riscul de a deceda prinboală obstructivă cronică care este de 12-13 ori mai mare faţă de nefumători, progresia cu 50% mai rapidă a aterosclerozei, riscul de 2 până la 9 ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic) şi riscul de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Pentru femeia gravidă, dacă fumează, există de 1.3-2.5 ori mai multe şanse de a avea o naştere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90% dintre cazurile de moarte subită infantilă. Şi fumatul pasiv aduce riscuri suplimentare . Există dovezi convingătoare că o convieţuire alături de fumători creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumătoare şi de boli cardiace cu 25-35%. Lista consecinţelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare cuprinzând efecte care pot merge de la orbire, arterită, accidente vasculare cerebrale , impotenţă până la infertilitate . În acest context legea antifumat nr.15 din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv cât şi fumătorul activ , iar efectele sale deja se fac resimţite pe toate planurile, de la protecţia salariatului nefumător până la apărarea celor dragi de acasă . Partea de educaţie a populaţiei este misiunea “halatelor albe”, iar angrenarea Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti în acţiuni de prevenţie are exact această misiune.
România a urcat 12 locuri, în lupta antifumat
Cu ocazia celei de-a 7-a Conferințe Europene « Tobacco or Health » s-au prezentat rezultatele activităților de dezvoltare și implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun în 35 de țări europene, folosind un instrument numit « SCALA POLITICILOR DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN ». Toate ţările europene au fost evaluate în privința măsurilor considerate a fi componente esențiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și Băncii Mondiale. Raportul a fost prezentat de către Luk Joossens din partea « Association of European Cancer Leagues » și este menit să încurajeze țările să continue implementarea eficientă a politicilor de control al consumului de tutun. Cu această ocazie s-a punctat de repetate ori în plen saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19, unde era în 2013 , pe locul 7 unde se află în acest moment. A fost cel mai spectaculos progres şi aşa cum s-a arătat se datorează în principal adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum și inițierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spațiul public o dată cu modificările legislative. Acest salt demonstrează că un an de eforturi şi demersuri democratice la care s-au alăturat politicieni şi autorităţi (Comisiile de Sănătate din Parlamentul României, Ministerul Sănătății) , asociaţii profesionale (Societatea Română de Pneumologie, Societatea Română de Cardiologie, Fundaţia Inimii Forumul Național de Prevenție, Societatea Națională de Medicină a Familiei) ,coaliţia « România Respiră » , asociațiile de pacienți, asociațiile de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor, asociațiile tinerilor medici ,UMF Carol Davila, Academia de Ştiinţe Medicale şi reţele europene (« European Network for Smoking and Tobacco Prevention », Birourile Organizației Mondiale a Sănătății, « Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Initiative for Tobacco Control » nu a fost în zadar. Îmbucurător a fost faptul, constatat în studii anterioare, legat de susţinerea fără precedent din partea populaţiei generale , saltul acesta reflectând un nivel de susţinere fără precedent din partea populaţiei care a ajuns acum la 85%.
Şase măsuri ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Intrarea României în acest grup fruntaş alături de ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Finlanda, Franţa , Norvegia demonstrează că se poate să devenim modele europene , că tradiţiile se pot cultiva şi se pot încuraja prin eforturi comune şi prin înţelegerea corectă a misiunii de prevenţie a unei astfel de legi. Ne aşteaptă însă un drum lung unde bat la uşă alte proiecte legate de : introducerea pachetului generic, modificarea condiţiilor de taxare a tutunului etc. Organizația Mondială a Sănătății recomandă 6 măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere ale « Convenției Cadru privind Controlul Tutunului » (ratificată de majoritatea țărilor, inclusiv România) pentru care va trebui pe viitor să demarăm alte acţiuni .
Astfel sunt încă multe de făcut pe linia.
- taxării produselor din tutun
- Interzicerii fumatului în spațiile publice închise
- A informării și creșterii nivelului de conștientizare în rândul populației generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii și date relevante
- Interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun
- Imaginile și avertizările directe și de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun
6.Susținerea asistenței și tratamentului în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creșterea accesului la medicație etc.
Ce este important legat de acest prim pas pe plan internaţional făcut de ţara noastră este angajarea şi a unei strategii coerente precum proiectul « 2035-Prima Generație Fără Tutun a României » care va permite să educăm şi să prevenim în rândul copiilor şi a adolescenţilor debutul ca fumător şi o înţelegere mai corectă a dreptului de a fi protejat şi de a proteja de nocivitatea fumatului activ sau pasiv
