Disciplina Farmacognozie, Fitochimie si Fitoterapie

Profesor universitar Gird Cerasela Elena titular
Conferentiar universitar Dutu Ligia Elena titular
Conferentiar universitar Popescu Maria Lidia titular
Sef lucrari Nencu Ioana titular
Sef lucrari Costea Teodora titular

Iniţial, în planul de învăţământ, Farmacognozia, ca disciplină de profil farmaceutic a existat sub denumirea de Materia Medica (1857-1861), apoi, ca Pharmacologia şi Pharmacognostica şi a fost predată de către doctorul medic şi farmacist Constantin C. Hepites (1861-1890), atât elevilor farmacişti, cât şi celor medicinişti.

În 1907, conducerea Disciplinei de Farmacognozie, care a funcţionat în cadrul Facultăţii de Medicină, a fost încredinţată conferenţiarului dr. Constantin Mladoveanu (1915), precum şi profesorilor medici: dr. Nicolae Măldărescu, dr. Dimitrie Ionescu (1913-1920) şi dr. Socrat Lalu (1923).

Din 1923, Farmacognozia a fost organizată sub formă de conferinţă la Catedra de Botanică Generală şi Sistematică. Din 1934, disciplina s-a organizat în cadrul Catedrei de Farmacognozie şi Farmacodinamie şi a fost suplinită, iniţial de conferenţiar C. Kollo, şi apoi titularizată de profesorii: Gheorghe Martinescu (1935-1937), Th. Solacolu (1937-1938) şi Gheorghe Niculescu (1938-1949).

În 1949, Catedra de Farmacodinamie şi Farmacognozie s-a scindat în cele două discipline componente, Farmacognozia fiind preluată de conf. dr. farm. Dumitru Grigore Constantinescu (1949-1952), prof. dr. doc. farm. Eugeniu George Constantinescu (1952-1975), prof. dr. doc. farm. Ioan Ciulei (1975-1991), prof. dr. farm. Viorica Istudor (1991-2002) şi prof. dr. farm. Cerasela Elena Gîrd (2002-prezent).

Din 1994 denumirea disciplinei a devenit Farmacognozie, Fitochimie şi Fitoterapie.

Cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinei cuprind: principii, modele şi metode ştiinţifice aplicabile în proiectarea, formularea, prepararea şi condiţionarea de fitoterapice de origine vegetală; modalităţi de însuşire a unor aptitudini şi abilităţi utile practicii în domeniul fitoterapiei; noţiuni de bază despre fitoterapie; selectarea de fitopreparate dependent de polipatologia şi polimedicaţia pacienţilor; consilierea pacienţilor în domeniul medicamentului vegetal;

Regulile de Bună Practică Farmaceutică în conformitate cu standardele internaţionale privind fitoterapicele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alte produse pentru sănătate.

Cunoştinţele dobândite în cadrul proceselor didactice şi de cercetare, cu respectarea standardelor specifice activităţilor sunt folosite pe parcursul practicii/activităţii în unităţile farmaceutice (circuit deschis, închis, laborator de control, industrie farmaceutică).

În oferta educaţională a disciplinei sunt incluse cursurile de Farmacognozie, Fitochimie şi Fitoterapie (an III Farmacie, 3 ore/săptămână, semestrul I şi II, curs obligatoriu), Fitoterapie (an V Farmacie, 2 ore/săptămână, semestrul II, curs opţional) şi Evaluarea efectelor terapeutice, analiza şi controlul produselor vegetale (rezidenţiat, Laborator Farmaceutic). Noţiunile predate la curs vizează cunoaşterea şi consolidarea bazei ştiinţifice de utilizare a plantelor medicinale în terapie.

Fiecare capitol al Cursului de Farmacognozie, Fitochimie şi Fitoterapie are în introducere o parte de generalităţi care include: definiţia, răspândirea, structura chimică şi proprietăţile fizico-chimice ale grupului respectiv de principii active, în baza lor dezvoltându-se metodele de extracţie, identificare şi dozare, acţiunea farmacologică, mecanismele de acţiune, toxicitatea şi formele farmaceutice de administrare.

Sunt apoi prezentate produsele vegetale care fac obiectul fiecărui capitol, un accent deosebit punându-se pe compoziţia chimică, pe corelaţia dintre aceasta şi acţiunea farmacologică, pe întrebuinţări, forme de administrare şi, în unele cazuri, pe corelaţia cu unele specialităţi farmaceutice. La finele fiecărui capitol sunt menţionate şi remediile fitoterapeutice mai puţin cunoscute, în scopul confirmării ştiinţifice a valorii lor curative.

Programa analitică s-a îmbogăţit treptat prin adăugarea unor noi capitole, de interes farmacologic (poliholozide imunomodulatoare, lectine, substanţe cu acţiune alergizantă, proteine edulcorante, aminoacizi atipici cu proprietăţi toxice, principii active de origine marină, gemoterapice, interacţiuni supliment – medicament, etc.).

S-au introdus noi produse vegetale folosite în industria extractivă de medicamente ca materie primă. S-a restrâns, în schimb, volumul informaţiilor privind descrierea macroscopică şi microscopică a speciilor medicinale.

Lucrările practice desfăşurate în laboratorul disciplinei au ca scop stabilirea identităţii, purităţii şi calităţii diferitelor tipuri de produse vegetale, însuşirea de către studenţi a metodelor de obţinere şi caracterizare a diferitelor tipuri de extracte vegetale (metode spectrofotometice, cromatografice, gravimetrice, tritimetrice etc.). Pe parcursul semestrului II, suplimentar se derulează şi diferite teme de cercetare, care vizează înţelegerea de către student a amplului procedeu derulat în scopul obţinerii unui fitopreparat cu aplicabilitate practică.

În cadrul cursului opţional de Fitoterapie sunt prezentate domeniile de aplicabilitate ale fitoterapicelor, noţiuni de consiliere a pacientului, recomandarea, eliberarea de fitopreparate şi interacţiunile supliment – medicament.

În cadrul modului de rezidenţiat, cursanţii beneficiază de studii aprofundate în domeniul fitochimiei, aspecte privind proprietăţile fizico-chimice, metodele de extracţie, identificare şi dozare ale diferitelor tipuri de principii active.

Cursurile postuniversitare vizează prezentarea celor mai noi date ştiinţifice despre medicamentul de origine vegetală. Tezele de doctorate elaborate la această disciplină s-au axat pe dezvoltarea unor noi fitopreparate cu utilizare în diferite afecţiuni.

În paralel cu activitatea didactică, membrii colectivului desfăşoară şi o activitate de cercetare ştiinţifică.

Principalele direcţii de cercetare sunt:

  • fundamentarea ştiinţifică prin analize de profil farmacognostic, fitochimic şi biologic a utilizării în fitoterapia actuală a diverselor specii medicinale;
  • introducerea în practica medicală actuală a noi specii vegetale (utilizate tradiţional sau mai puţin cunoscute, indigene sau exotice); dinamica acumulării şi influenţa condiţiilor pedoclimatice asupra conţinutului în compuşi farmacologic activi;
  • obţinerea şi caracterizarea de extracte vegetale; standardizarea şi determinarea profilului farmacologic şi biochimic; izolarea de principii active de importanţă terapeutică din diverse surse vegetale; obţinerea prin semisinteză de noi compuşi înnobilaţi din punct de vedere terapeutic;
  • formularea de noi fitopreparate cu aplicabilitate practică şi stabilirea metodologiei de cercetare şi control necesară.

 

Tematică Farmacognozie Examen admitere doctorat

  1.  Determinarea calităţii materiilor prime vegetale
  2. Produse vegetale cu poliholozide utilizate în terapeutică
  3. Antiseptice urinare de natură vegetală
  4. Produse vegetale şi principii active asociate în tratamentul hipercolesterolemiilor
  5. Surse vegetale cu flavonoide. Importanţă terapeutică.
  6. Rolul terapeutic al antioxidanţilor naturali
  7. Principii active întrebuinţate în detoxifiere
  8. Produse vegetale şi uleiuri volatile cu acţiune anticolicativă
  9. Produse vegetale şi principii active întrebuinţate în dermatocosmetică
  10. Surse vegetale întrebuinţate ca materie primă în extracţia alcaloizilor cu acţiune antispastică

Bibliografie

  1. Gîrd C.E., Curs de Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, editura Printech, Bucureşti, 2013, vol. I, edţia a II-a, pag. 24-29, 43-86, 94-101, 119-126, 163-238, 291-301, 373-376, 382-387, 416-420, 424-426
  2. Gîrd C.E., op. cit., editura Printech, Bucureşti, 2014, vol. II, edţia a II-a, pag. 78-82, 120-122, 191-198, 263-264, 283-286, 348-350, 377, 381-382, 388-389
  3. Istudor V., Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, editura Medicală, Bucureşti, 1998, vol. I, pag. 64-94, 105-106, 113-115, 145-186, 309-310, 314-315, 316-317
  4.  Istudor V., op. cit., editura Medicală, 2001, vol. II, pag. 70-75, 192-198
  5. Istudor V., op. cit. Editura Medicală, 2005, vol. III, pag. 51-57, 121, 166-167
  • produse vegetale
  • extracte vegetale
  • fitocomplexe,
  • cromatografie
  • spectrofotometrie
  • antioxidanţi
  • fitoterapie
  1. Obţinerea de medicamente originale pe bază de compuşi naturali şi de semisinteză, contract nr. 24228/1998, perioada de derulare: 1998 – 2001;
  2. Sistem informatic integrat pentru identificarea, planificare şi gestionarea fondului naţional de plante medicinale, aromatice şi tinctoriale (surse de materii prime pentru industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică), contract nr. 11 / iunie 2006, finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Plan Sectorial, subcontract nr. 11.3 / iunie 2006, încheiat între S.C. IPA S.A. Bucureşti şi UMF „Carol Davila“ Bucureşti, perioada de derulare 2006-2008;
  3. Cercetări privind obţinerea şi caracterizarea unui nou produs farmaceutic de natură vegetală cu acţiune hipoglicemiantă, program CEEX (Viasan), contract nr. 112 / 2006, perioada de derulare, 2006-2008;
  4. Dezvoltatea produselor naturale standardizate pe bază de polifenoli prin studii de biodisponibilitate (HYPCUM), contract tip CEEX CALIST 6109 / 12.10.2005 încheiat între Universitatea Bucureşti şi Academia de Ştiinţe Economice, contract subsidiar nr 3181575 / 10.10. 2005, încheiat între UMF,,Carol Davila” şi Universitatea Bucureşti, perioada de derulare, 2005-2008;
  5. Cercetări privind obţinerea şi caracterizarea unui fitopreparat cu acţiune neuroprotectoare, contract nr. 36295/28.11.2014, perioada 2014-2016, sursa de finanţare privată.
  1.  Gîrd C.E., Costea T., Nencu I., Duţu L.E., Popescu M.L., Balaci D.T., Comparative pharmacognostic analysis of romanian Ocimum basilicum L. and O. basilicum var. purpurascens Benth. aerial parts, Farmacia, 63(6), 2015: 840- 844
  2. Gîrd C.E., Costea T., Nencu I., Popescu M.L., Duţu L.E., Phytochemical and phytobiological research upon aerial parts and seed from Peucedanum officinale L., Farmacia, 63(2), 2015: 247-253
  3. Duţu L.E., Nencu I., Gîrd C.E., Costea T., Popescu M.L., Studiul fitochimic şi evaluarea potenţialului antioxidant a două specii de trifoi din flora României. Al XV-lea Congres Naţional de Farmacie cu participare internaţională ,,Viziune şi inovaţie în practica farmaceutică, Orizont 2020”, Iaşi, 24-27 septembrie 2014. CD – volum de rezumate, Ed. Gr. T. Popa, UMF Iaşi, 2014, congresfarmacie2014.ro.
  4. Duţu L.E., Gîrd C.E., Popescu M.L., Nencu I., Costea T., The toxicity of some Asteraceae species. Primul Congres National de Toxicologie cu participare internaţională ,,Toxicologia la confluenţa dintre domenii”, Bucureşti, 16-18 octombrie 2015. Volum de rezumate, Ed. Printech, pag. 103
  5. Popescu M.L., Costea T., Nencu I., Duţu L.E., Gîrd C.E., Polyphenols contens and antioxidant activity of some romanian wild edible mushrooms, Farmacia, 2016, 64 (2): 231- 236
  6. Popescu M.L., Culmeş M., Gîrd C.E., Qualitative and quantative chemical study of Russula virescens mushroom, Farmacia, 2015, 63 (3): 334- 337
  7. Nencu I., Urtica dioica L: noi cercetări fitochimice şi farmacologice, Ed. Printech, Bucureşti, 2015, ISBN 978- 606-23- 0524-6
  8. Nencu I., Vlase L., Istudor V., Tămaş M., Preliminary research regarding Urtica urens L. and Urtica dioica L., Farmacia, 2015, 63 (5): 710 -715
  9. Costea T., Noi abordări fitoterapeutice în tratamentul adjuvant al diabetului zaharat tip II, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2016, ISBN 978-973- 736-328- 2
  10. Costea T., Lupu A.R., Vlase L., Nencu I., Gîrd C.E., Phenolic content and antioxidant activity of a raspberry leaf dry extract, Romanian Biotechnological Letters, 2016, 21(2): 11345-11356
TOP